Șarapova, răspuns pentru Sorana Cîrstea. Românca a acuzat-o de aroganță: „De 12 ani sunt în circuit și nu m-a salutat”

Acuzată de aroganță de mai multe jucătoare din circuit, inclusiv Sorana Cîrstea, Maria Șarapova a ținut să le răspundă contestatoarelor, spunând că pe teren este concentrată 100%, dar în timpul liber este cu totul altă persoană, conform Tennis World.

Sorana Cîrstea a făcut front comun cu alte colege din lumea tenisului spunând: „De 12 ani de când sunt în circuit, o dată nu ne-am salutat! Niciodată! Și am și jucat cu ea! Nici măcar nu se uită la mine. Ea procedează la fel cu toată lumea. E mereu cu capul în jos… Eu o apreciez pentru ce a reușit, dar asta funcționează la ea”, conform Digi Sport.

Rusoaica în vârstă de 30 de ani a explicat de ce își tratează adversarele în acest fel: „În multe feluri, tenisul este un sport foarte individual. Pe teren ești singură, ai doar o echipă care lucrează pentru tine. Pe teren îmi fac treaba și sunt concentrată în totalitate, dar pe teren sunt o persoană foarte diferită.”

În trecut, Șarapova a dezvăluit un episod straniu ce o are în prim-plan pe Serena Williams, episod ce întruchipează perfect ambiția jucătoarelor aflate în prim-planul tenisului mondial. În 2004, în finala turneului de la Wimbledon, Maria Șarapova reușea să se impună fără drept de apel în fața Serenei Williams. Rusoaica, în vârstă de 17 ani la acea dată, a câștigat în două seturi, scor 6-1, 6-4, realizând una dintre cele mai mari surprize din istoria tenisului modern. În cartea autobiografică, Șarapova a spus ce s-a întâmplat la vestiare, la finalul meciului: „Când s-a terminat meciul, Serena a venit la mine și m-a îmbrățișat. A zis ceva de genul ‘Bine jucat!’ și mi-a zâmbit. Dar nu zâmbea în interior. Am mers apoi la vestiare și am auzit-o plângând. Am ieșit cât de repede am putut, dar și-a dat seama că am fost acolo.Toată lumea se întreabă de ce mi-a fost atât de greu să o bat pe Serena, scorul este 19-2 în favoarea ei. Eu știu răspunsul, răspunsul e în acel vestiar.

Serena m-a urât pentru că am fost acel copil care a bătut-o, deși nimeni nu-mi dădea nicio șansă. Dar cel mai mult m-a urât pentru că am auzit-o plângând în vestiar. Ulterior, am auzit că i-a spus unui prieten că nu va mai pierde niciodată un meci cu mine: ‘Nu voi mai pierde niciodată în fața acestei mici nenorocite”.