Perfect Ten!** E fan Jordan, adoră chimia și biologia și trece peste orice accidentare!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Povestea legendarului Jonny Wilkinson (32 de ani), decarul naționalei Angliei, poate constitui lectura de îmbărbătare pentru campionii aflați într-un moment greu al carierei, cei de pe patul de spital sau cei intrați într-un con de umbră. Dacă istorisirile țesute în jurul lanțului interminabil de accidentări sunt arhicunoscute, probabil că n-ați aflat despre ultima problemă medicală suferită de Wilko la Cupa Mondială din Noua Zeelandă. S-a accidentat la cot, dar medicii au făcut minuni și Jonny e apt pentru sfertul de finală de sâmbătă, cu Franța (ora 10:30, Digi Sport 1).

E întruchiparea ambiției, preciziei și curajului. Are talent cu carul, iar numele lui se leagă de prima Cupă Mondială obținută de o națiune europeană – Anglia 2003 – în meciul de poveste cu Australia. Cine nu-și mai aduce aminte acel palpitant final în care Jonny aducea victoria printr-un dropgol în ultimul minut de prelungiri? Pe-atunci, Wilko avea doar 24 de ani, era ridicat la rang de Sir și purta imaginea unui zeu al rugby-ului mondial. Nici în cel mai negru scenariu nu-și imagina ce pericol avea să-l pândească, deși decarul Angliei ieșea din tiparele geniilor din sport. Nu era excentric, nu avea înclinații spre autodistrugere, impresiona prin discreție și ducea o viață extrasportivă imaculată.

Accidentările au apăsat însă ca o povară grea pe umerii uverturii, iar după titlul mondial din 2003, Wilko suferea o succesiune groaznică de accidentări: la ligamentele de la genunchi, la ambele brațe, la umeri și la rinichi! N-a căzut în plasa autocompătimirii și a revenit în națională abia în 2007, după 1.169 de zile de inactivitate!

Poli Timișoara, aproape să transfere un fost jucător de la FCSB! Fotbalistul negociază la club

17:28

Mihai Pintilii e dorit la o echipă de lângă București. De ce depinde totul

17:28

Prea multe repetări

Doar că drumul său de întoarcere în elită nu a fost pavat cu roze. A izbutit 27 de puncte cu Scoția, în debutul din Turneul celor 6 Națiuni, a fost declarat omul meciului, și stângul său deschidea parcă o eră în care dobora noi recorduri de eficacitate. Formidabil, nu? Britanicul era pe creasta valului, dar, în pofida formei bune, nu mai reușea să poarte Anglia spre un nou titlu mondial (eșec în finală cu Africa de Sud).

În septembrie 2008, cariera lui Jonny cunoștea un nou punct de cotitură. Se accidenta iar, încheia contractul cu Newcastle (echipă la care activase 12 ani), parcă pentru a stinge coșmarul, și se transfera la Toulon. Ghinionul parcă l-a urmărit și în Franța pe cel supranumit „Perfect Ten”, iar în toamna lui 2010 auzea din nou sirena ambulanței. Se spune că fragilitatea sa a fost generată de numărul mare de repetări la transformări, iar uzura a fost provocată de prea multe ore de antrenamente.

Arma secretă cu Franța?

Adevăr sau simple supoziții, Jonny trecea și peste acest hop, prinzând lotul pentru Cupa Mondială pe ultima sută de metri. Intrarea în turneu s-a dovedit însă dezastruoasă, ratând cinci penalități în debutul cu Argentina, iar în meciul cu Scoția își arăta încă o dată fragilitatea: de data aceasta îi ceda cotul drept! Specialiștii l-au recuperat rapid, iar printr-o evoluție perfectă cu Franța, Jonny ar putea scăpa de fantasma unui început șters de turneu.

Jonny Wilkinson:

Are cele mai multe puncte înscrise la edițiile Cupei Mondiale – 249
E singurul rugbist al lumii care a marcat în două finale de World Cup (15 p în 2003 și 6, patru ani mai târziu)
A fost cel mai bun marcator al WC 2003 – 113 puncte
A reușit cele mai multe dropgoluri la o singură ediție: 8 în 2003

Program sferturi
Irlanda – Țara Galilor, sâmbătă, ora 08:00
Anglia – Franța, sâmbătă, ora 10:30
Africa de Sud – Australia, duminică, ora 08:00
Noua Zeelandă – Argentina, duminică, ora 10:30

Semifinale:
15.10 Câștigătoarea Irlanda/Țara Galilor – câștigătoarea Anglia/Franța
16.10 Câștigătoarea Africa de Sud/ Australia – câștigătoarea Noua Zeelandă/ Argentina

Finale:
21.10 Finala mică,
23.10 Finala mare