Comitetul Internațional Olimpic este cea mai puternică instituție a sportului mondial și conduce Comitetele Olimpice Naționale, în cazul nostru Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), și Mișcarea Olimpică, la nivel mondial, care include toate entitățile juridice și persoanele implicate în Jocurile Olimpice.
În acest moment, exista 206 de state implicate, fiecare prin propriul Comitet Național, iar veniturile CIO pentru ciclul olimpic recent terminat (2021-2024) au fost de 7,6 miliarde de dolari.
Impactul CIO este cel mai ușor de observat uitându-ne la cifrele din ultimii ani ale Jocurilor Olimpice.
Întrecerea de la Paris a fost urmărită de 5 miliarde de oameni, adică 84% din potențialul global de audiență și peste jumătate din populația planetei. Din studiile recente încheiate reiese faptul că 59% dintre oamenii planetei sunt interesați de sport fie că îl practică, îl urmăresc sau îl discută cu apropiații sau în online.
Comitetul Internațional Olimpic nu se lasă mai prejos se schimbă o dată cu vremurile, astfel 6 din cei 7 candidați actuali au în programul de candidatură dezvoltarea Jocurilor Olimpice de Esports, ceea ce arată o preocupare și înțelegere a noilor generații și o deschidere către cele care vor veni.
Cei 7 candidați care și-au prezentat candidaturile pe 30 ianuarie în fața celor 105 membri ai CIO, sunt: prințul Feisal Al Hussein (Iordania), David Lappartient (Franța), Johan Eliasch (Marea Britanie), Juan Antonio Samaranch Jr. (Spania), Kirsty Coventry (Zimbabwe), Sebastian Coe (Marea Britanie) și Morinari Watanabe (Japonia).
Votul se va da pe 20 martie 2025 în Grecia cu prezența tuturor șefilor de comitele olimpice naționale.
Cinci sporturi noi, cricket, flag football, lacrosse, squash şi baseball-softball, propuse pentru includere în programul Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din 2028, au fost aprobate încă din octombrie 2023.
Organizatorii Jocurilor din 2028 anunţaseră că doresc includerea acestor discipline în programul Olimpiadei californiene.
Ca pentru orice funcție înaltă, calitatea candidaturii se împletește și cu dansul politic și diplomatic, din spatele ușilor închise. Dintre cei menționați, în acest moment 3 au cele mai mari șanse de câștig.
Primul este Sebastian Coe, atletul britanic, care chiar dacă are o candidatură puternică, nu este foarte agreat de actualul președinte, Thomas Bach, și poate fi pus într-un con de umbră și de influența celui de-al doilea candidat favorit. Juan Antonio Samaranch jr., este fiul celui de-al șaptelea președinte al CIO, căruia îi poartă și numele și are în spatele său întregul prestigiu și lista de contacte a tatălui său.
Cel de al treilea nume este al fostei înotătoare Kirsty Coventry, singura femeie din competiție, care ar putea deveni chiar prima președintă femeie, și prima președintă dintr-o țară africană.
Atuul său? Este favorita actualui președinte, iar discuțiile pe subiect spun că acesta îi va oferi tot suportul său în cursa care se va termina în Grecia, între 18 și 21 martie când vor avea loc alegerile.
Este oare pe cale să se schimbe fața sportului mondial? Rămâne de aflat, dar înainte să aruncăm un ochi și către legătura României cu CIO
În mai bine de 12 decenii de olimpism, întinse pe trei secole, doar patru români au fost aleși membri în Comitetul Internațional Olimpic: prințul George Gh. Bibescu, Gheorghe Plagino, Alexandru Șiperco și Octavian Morariu.
Dintre aceștia, Alexandru Șiperco s-a numărat printre cei mai influenți, el ajungând chiar în poziția de prim-vicepreședinte al CIO.
În ceea ce privește alte funcții de conducere, fostul scrimer Mihai Covaliu, membru al Comitetului Olimpic European candidează în prezent pentru un loc în Comitetul Executiv al acestei instituții subordonate CIO.
„România trebuie să își revendice locul în liga globală, iar sportul reprezintă cea mai ieftina, directă și vizibilă cale de a-și afirma valoarea pe scena internațională.
Întrebarea care survine este: ne țin oare departe pentru că suntem prea buni la sport sau a lipsit interesul României pentru a promova și vâna astfel de funcții? Eu tind să merg pe a doua variantă.
Prezența noastră scăzută la nivel internațional oglindește, de fapt, lipsa interesului pentru sport din interiorul țării. Ce știm sigur este că al zecelea președinte al Comitetului Internațional Olimpic sigur nu va fi român, pentru că noi încă am rămas pierduți în timp la zecele Nadiei din 1976. Astfel, vă întreb, noi când vom avea interes pentru reprezentare și leadership la nivel global, pentru sportul romanesc?”, s-a întrebat Adrian Socaciu, preşedintele Institutului Sportiv Român.
După 1500 de ani de pauză, Jocurile Olimpice moderne au fost reluate în orașul în care a început totul, Atena. La ideea și insistențele diplomatice ale francezului Pierre de Coubertin, acestea au luat la 1896 o formă națională, în care sportul a devenit un prilej de competiție și prietenie între state.
Jocurile Olimpice au fost gândite drept evenimente internaționale, astfel 11 din 14 state au fost europene, iar Australia, Statele Unite și Chile au fost printre participantele primei ediții. A treia ediție a părăsit cu totul continentul, Jocurile Olimpice mutându-se în Statele Unite, iar de atunci au înconjurat globul de mai multe ori, Africa fiind singurul continent care nu a ținut nicio ediție până în acest moment.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO), înființat în 1894 de Pierre de Coubertin și Demetrios Vikela, cu doi ani înaintea primelor JO moderne, facilitează organizarea acestora, până în acest moment.
Președinția a fost deținută doar de europeni, cu excepția celui de-al cincilea președinte, Avery Brundage (1952-1972), care era american (SUA).
Totuși, în acest an, preconizez că niciunul dintre cele două continente nu va da liderul CIO, fapt ce va confirma încă o dată cât de mult s-au schimbat relațiile internaționale, și sportul o dată cu acestea.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER