Pe locuri, fiți gata, darts

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

Federația Română de Darts a fost înființată în 2008, la inițiativa lui George Peicea, și a organizat până în prezent aproximativ 400 de concursuri la nivel național, având 14 cluburi afiliate în toată țara și 177 de jucători legitimați. Anul acesta, România va organiza la începutul lunii septembrie Campionatul European de Darts.

„Trei săgeți, o țintă circulară atârnată pe un perete, precizie, puțin alcool, cât să te întărâți, și voie bună”. Așa au prezentat britanicii, în 1800, dartsul. Legenda spune că rădăcinile acestei „ocupații” vin de pe vasele Regatului. Marinarii se plictiseau și începeau să arunce cu cuțitul în ținte improvizate, inventând un sistem competițional care le permitea să își umple timpul liber.
A fost nevoie de mai bine de două secole pentru ca dartsul să fie introdus și în România: „În urmă cu șapte ani, doar două baruri din București aveau un board atârnat în interior. Apoi totul a explodat. Oriunde mergeam puteam să văd oameni care joacă darts”, își amintește Iulian Enache, om de afaceri bucureștean care a pus bazele unui club de darts și care organizează concursuri în pubul pe care îl deține. Dezvoltarea acestui sport a coincis cu înființarea Federației Române de Darts, în 2008. George Peicea a fost cel care s-a încumetat să investească timp și bani într-un sport care, la vremea respectivă, era aproape inexistent între granițele țării noastre: „Stăteam cu un prieten într-un club și mai aruncam, din când în când, câte o săgeată la țintă. Nu mai făcusem asta niciodată și am stat eu și m-am gândit că nu are cum să fie greu să înființezi o federație. Făcusem eu altele mai grele la viața mea”, povestește el. La ce se referă!? Cu câțiva ani în urmă, Peicea înființase un club de volei pe plajă, cu care ieșise campion balcanic și național. Din 2010, Federația de Darts din România este afiliată la Federația Internațională.

DE LA TAXIMETRIȘTI LA AVOCAȚI
177 de jucători sunt legitimați la toate cele 14 cluburi afiliate la Federația Română de Darts. O mare parte dintre ei sunt bărbați, doar 15 reprezentante ale sexului feminin făcându-și loc la competițiile naționale de acest fel: „Am început acum trei ani să joc darts. Eram pe afară cu soțul meu, îl sărbătoream. Am început să dăm la țintă și, ușor-ușor, am ajuns să fac asta în fiecare zi”, declară Silvia, una dintre fetele care participă regulat la campionatele de darts. Are 32 de ani, este traducător și recunoaște deschis faptul că până în momentul în care s-a întâlnit cu acest sport nu a avut un alt hobby: „Îmi pare rău că nu l-am descoperit mai devreme. Îl practic pentru mine, ca toți ceilalți sportivi din țară, de altfel. Cum să explic? Mi-a oferit șansa să văd țara, să mă rup un pic de rutină, să fac cunoștință cu oameni pe care nu aș fi avut altfel ocazia să îi cunosc. Până la 29 de ani nu am avut parte de astfel de experiențe”, spune ea.

Precum Silvia sunt majoritatea sportivilor înregistrați. Nu pot face din darts o profesie căreia să i se dedice în totalitate: „Plătim mai mult decât primim. Cea mai mare sumă de bani pe care poți să o câștigi este de 8.000 de lei și e destul de rară. De regulă, premiul pentru concursuri se învârte în jurul a 2.000 de lei. Dacă mai pui și că unele dintre ele nu se desfășoară în București, deci trebuie să îți plătești deplasarea, cazarea și să ai și ceva bani de buzunar pentru a putea supraviețui, poți să te consideri nebun că ai ales darts-ul”, recunoaște Cezar. Astfel, majoritatea dintre sportivi vin după încheierea programului de muncă la cluburile de care aparțin și se antrenează sau concurează. Avocați, taximetriști, medici, profesori sau contabili au găsit în darts o refugiere: „Să fiu sinceră, e mai greu ca fată. Noi, oricât de mult am încerca, nu reușim să ne detașăm de problemele pe care le avem acasă sau la muncă. De asta suntem atât de puține înregistrate la Federație. La băieți e altfel. Ei chiar au momentul lor de pauză de la orice. Îi cam invidiez”, se amuză Silvia.

TRUSA DE DARTS, ACCESIBILĂ‚ PENTRU ORICINE
Cu excepția deplasărilor, un jucător de darts trebuie să dețină o trusă specială, una care poate să coste de la 30 de lei până la 3.000 de euro: „E cea mai rapidă și ieftină investiție pe care o faci. Totuși, la început, până să ți-o completezi, investești ceva bani, pentru că dai vina pe săgeți pentru lipsa de performanță. Așa că îți cumperi altele, apoi iar altele, le încerci pe toate”, își amintește Iulian. Trusa de darts conține următoarele: săgeți, aripioare și ținte. Dintre acestea, aripioarele trebuie schimbate o dată la 30 de zile, din cauza faptului că se uzează destul de repede. Un lucru interesant la concursurile naționale de darts se referă la taxa de înscriere.

REPERE DE REGULAMENT
Ținta standard este împărțită în 20 de secțiuni, de obicei alb și negru, fiecare atribuită cu un număr de la 1 la 20

În centru se află „Mărul” (în engleză „Bullseye”), care e estimat la 50 de puncte, înconjurat de un inel verde în jurul valorii de 25 de puncte

Inelul exterior îngust presupune o dublare a numărului de sectoare, inelul interior îngust înseamnă triplul numărului de sectoare. Ultimul reprezintă zona care poate da cel mai mare punctaj: 60 de puncte (20 de puncte x 3). Aceste inele sunt, în mod tradițional, colorate în roșu și verde

Se pleacă de la 301 sau 501 puncte, iar câștigător este desemnat cel care ajunge primul la zero puncte

Dacă o fată va dori să se înscrie la o competiție, va plăti cu 20 de lei mai puțin decât un băiat: „Cred că cei de la Federație consideră gestul drept unul frumos, dar e destul de ciudat, sinceră să fiu. Până la urmă suntem toți la darts, vrem să dăm la țintă și să câștigăm”, spune Silvia. Soțul acesteia a avut un cu totul alt traseu în acest sport: „La darts, dacă ajungi sus, poți să cazi de nu te mai vezi. E cel mai dezechilibrat sport pe care l-am cunoscut vreodată. A trecut și prin ceea ce noi numim «trac». Nu poți să dai la țintă. Oricât te-ai chinui, în momentul în care săgeata ar trebui să-ți plece din mână, are loc un blocaj și rămâi cu ea în palmă”, recunoaște aceasta. Două luni mai târziu, soțul a început să dea din nou la țintă. Folosește mâna stângă, atipică pentru el, dreptaci fiind de când se știe.

„În România nu poți să trăiești din darts. Un jucător român profesionist, care se dedică în totalitate doar acestui sport, strânge în jur de 5.000 de euro pe an. În timp ce unul din străinătate poate cu ușurință să câștige un milion de euro”, George Peicea, fondatorul Federației Române de Darts

16 titluri mondiale are englezul Phil Taylor, cel mai faimos jucător de darts