Jurnaliștii suedezi de la Sportbladen se concetrează și subliniază paradoxul din spatele unui club care și-a permis să readucă un mare antrenor înapoi pe scena mare a handbalului. Premisa lor de pornire este aceea că întreaga supremație a țărilor din Europa de Est în hadnbalul feminin este artificală. Asta în ciuda faptului că dominația lor este, pe hârtie, de necontestat: toate cele patru cluburi calificate în Final 4-ul feminin au venit din această zonă a bătrânului continent, pentru prima dată după 30 de ani, în sezonul 2015/2016, și apoi, aceleași patru echipe – CSM, Vardar, Gyor și Buducnost, au repetat isprava în acest sezon, acaparând semifinalele.
Paradoxul CSM
Sportbladen își începe materialul constatând paradoxul situației de la CSM: „Capitala României este una dintre cele mai sărace ale Europei. Cu toate acestea, primarul Bucureștiului plătește starurilor suedeze 100.000 de coroane lunar, din bani publici, pentru handbal„. Ziariștii dezvoltă apoi ideea, în partea a doua a amplului lor material.
„CSM București este, la propriu, echipa orașului, fondat în urmă cu zece ani și reunind mai multe secții sportive. Cu trei ani în urmă, s-a luat decizia de a face eforturi uriașe și de a investi masiv în echipa feminină de handbal. România este una dintre marile puteri din handbal, o membră mândră a comunității mondiale. Între anii ”60 și ”80, România era una dintre forțele de temut în handbalul masculin. Dar după răsturnarea regimului Ceaușescu, handbalul feminin a luat prim-plan-ul, devenind una dintre forțele mondiale ale secolului 21. În egală măsură, municipalitatea a întrezărit șansa unor succese rapide, având în vedere decalajul dintre handbalul feminin și cel masculin„, este explicația oferită pentru nașterea CSM-ului.
Falsa dominație a Estului
Europa de Est a preluat conducerea în handbalul feminin prin „import”, artificial, este concluzia jurnaliștilor suedezi, care explică: mai mult de jumătate din handbalistele care formează loturile echipelor din Final 4 sunt straniere. Vardar are o singură jucătoare nativă în lot, din 18, iar danezele și suedezele de top au fost atrase în această zonă, de banii de la Gyor sau București. Gyor-ul este fief-ul starurilor din Norvegia, Buducnost adună crema din est, fiind proiect de stat de ani de zile: Predrag Boskovic, ministrul apărării din Muntenegru și fost șef la finanțe, este și președintele clubului.
„Acolo unde sunt bani, joacă cele mai bune„, spune Linnea Torstensson.
Iar lipsa competiției interne le avantajează pe marile puteri ale estului în cursa pentru trofeul european, concluzionează jurnaliștii suedezi, care trag un mare semnal de alarmă: trei dintre capitalele care și-au trimis echipele în Final 4-ul din Ungaria conduc topul celor mai sărace țări din Europa: România, Macedonia și Muntenegru.
CSM București a ajuns să fie finanțată în sezonul 2016/2017 „doar” în proporție de 80% de bani de la stat, cu 20% aport din partea sponsorilor, în condițiile în care, la început, finanțarea statului era de 99%. Salariile negociate cu Gulden și Torstenson sunt sume nete, cu taxe deduse, iar Bucureștiul este un paradis pentru nordice, care practic nu au de acoperit cheltuieli de cazare și transport, toate acestea revenind clubului.
Per Johansson admite: „în toată cariera mea, nu m-am apropiat niciodată de sumele pe care le-am încasat, salariu, de la CSM„
Iar această imaginea contrastează, remarcă jurnaliștii suedezi, cu imaginea Bucureștiului, în care vezi gropi în asfalt, capitala având o nevoie acută de investiții în școli și în infrastructură.
La fel ca în comunism
România continuă o tradiție rămasă în picioare din perioada comunistă, atunci când sportul era al Armatei, al Internelor și, în definitv, al statului, mai scriu jurnaliștii, care reclamă și faptul că Alin Petrache, președintele CSM, a refuzat să facă lumină în acest subiect, „oferind un răspuns de neînțeles„. „Este înțelegerea obișnuită în sportul românesc”, afirmă publicația suedeză citată.
Cu toate acestea, Per Johansson ia apărarea clubului la care activează: „vouă, ca suedezi, vi se pare ciudat. Dar, de fapt, clubul funcționează ca oricare altul„, în timp ce Torstenssen admite că „nu s-a gândit niciodată la implicațiile morale ale situației de la CSM„.
„Nu există investiție privată fără bani publici. Banii ăștia înseamnă mult pentru lumea handbalului, dar, raportat la bugetul Bucureștiului, vorbim de 1% din buget. Nu cred că ar trebui să fie o problemă, dacă ceilalți 99% sunt distribuiți așa cum trebuie”, Cristina Vărzaru.
CSM a devenit un magnet de publicitate pentru capitala României, într-o țară cu evidente probleme de corupție, apreciază suedezii, care amintesc de protestele din Piața Victoriei și de modul în care CSM a devenit un pion important de promovare a orașului.
„Echipa a devenit un fenomen. În România, există o singură echipă care contează la nivel european. Jucătoarele sunt super-atlete, iar victoria în Liga Campionilor a adus o mulțime de fetițe la handbal. Sunt atât de multe care speră să fie noua Bella, sau noua Paula”, declara în urmă cu puțin timp Alin Petrache, noul președinte CSM.
Probleme, chiar și la un club cu buget de milioane
Suedezii notează că în ciuda sumelor mari de bani care alimentează clubul, lucrurile scârțâie. Cu 12 ore înainte de a face deplasarea pentru Final 4, echipamentele de joc întârziau să apară, obligându-le pe fete să aștepte până în ultima clipă definitivarea bagajelor. Situație identică cu cea de anul trecut. Linea Torstensson este conștientă că „soarta clubului depinde de factorul politic. Dacă vine un nou partid… Primarul a semnat pentru moment un acord care garantează finanțarea pentru următorii ani”, afirmă suedeza. Clubul a pregătit un contract de 200.000 de dolari pe lună pentru Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii repatriate de CSM.
„Primărița Gabriela Firea a fost cea care anunțat aducerea Cristinei Neagu la CSM. Este și achiziția ei, este angajata ei„, este concluzia jurnaliștilor suedezi veniți la București.
Sportiv, oficial le merge bine. CSM București înseamnă „handbal de top”
Per Johansson are contract cu CSM București doar până la finalul sezonului, următoarea sa destinație fiind Bodens, echipă suedeză. „Mutarea a marcat revenirea antrenorului de 46 de ani în handbalul mare, după experiența de la Jocurile Olimpice din 2012. De atunci, el a stat la capitolul fapt divers în handbal: a fost expert tv, manager la AlingsÃ¥s, antrenor la Kungälv – echipe mici în Suedia„, scriu jurnaliștii suedezi, care prezintă mai departe aprecierile fostului lor selecționer.
„Nu mi s-a părut niciodată atractiv un post de antrenor în Suedia sau Norvegia. Am visat întotdeauna să antrenez în estul Europei, acum am avut contractul pe care îl visam. Doar în această zonă ai parte de o implicare totală la meciuri, din partea publicului. Atmosfera din Liga Campionilor este fantastică. Sunt echipe de filmare aproape la fiecare antrenament. Sunt înconjurat zi de zi de cele mai mari valori, într-un mediu care țintește constant marea performanță. Am 14 jucătoare de echipă națională, din opt țări. Este visul meu și este o plăcere pentru ego-ul meu: îmi place să văd cum munca mea dă roade”, le-a declarat Johansson conaționalilor săi.
Tabuurile auto-impuse de Johansson
Tehnicianul a remarcat și faptul că sunt aspecte pe care nici măcar nu a îndrăznit să le schimbe. „De exemplu, jumătate dintre fetele din echipă fumează. Fumează la dușuri și facem haltă pentru fumat în timpul drumului cu autocarul. Dar ce pot face eu? Într-un timp atât de scurt?„, explică Johansson, care a cucerit definitv vestiarul cu scrisorile individuale transmise fiecărei jucătoare în parte înainte de meciul din sferturile Ligii -, o adevărată injecție cu încredere, în care le reamintea un lucru „evident, dar ușor de uitat”, cum spune veterana Cristina Vărzaru: că sunt, toate, handbaliste de excepție.
Episodul care confirmă figura dominantă a suedezului de pe bancă: „Tu ești Iisus”
Jurnaliștii din Suedia evocă un episod amuzant pentru a explica influența antrenorului Per Johansson, adus la echipă cu obiectiv unic de a pregăti echipa pentru fazele finale din Liga Campionilor. Suedezul le-ar fi înmânat handbalistelor un manual cu 11 pagini de reguli interne, spunându-le, mai în glumă, mai în serios „aceasta este Biblia voastră„. Oanea Manea a dat replica săptămânii: „atunci tu ești Iisus„, făcându-l până și pe suedez să izbucnească în râs.
Plusurile aduse de Johansson
Jurnaliștii notează că „deși nu a reușit să facă minuni”, pentru că a fost instalat doar cu o săptămână înainte de startul sferturilor Ligii Campionilor, în luna martie, Per Johansson a reușit să impună o distribuție mult mai clară a rolurilor în echipă, a structurat defensiva și a adus un plus de rapiditate și eficiență contraatacurilor campioanei României. „Este o altă energie la echipă, motorul era complet mort până acum”, completează Gulden analiza suedezilor.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER