Radu Voina, campion mondial și triplu medaliat olimpic ca sportiv, împlinește azi frumoasa vârstă de 70 de ani. Pe fostul selecționer al echipelor României (masculin și feminin) l-am întâlnit azi destul de relaxat, oarecum detașat de handbal, dar în același timp mâhnit de faptul că prima reprezentativă masculină nu mai reușește de ani buni să prindă turneele finale.
Radu Voina este una dintre legendele vii ale handbalului românesc, a avut rezultate de excepție atât ca jucător, dar a reușit și ca antrenor. Pe lângă titlul mondial din 1974, care rămâne principalul reper al carierei, fostul stelist este și triplu medaliat la Jocurile Olimpice de vară (bronz 1972, argint 1976 și bronz 1980). De asemenea, a câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua în 1977. Din postura de antrenor, Radu Voina are o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1984, la masculin. În 2010, a condus naționala feminină către medalia de bronz la Campionatul European, singura din palmares a României în istoria acestei competiții. Tot în acel an a jucat și finala Ligii Campionilor cu Oltchim Rm. Vâlcea. Azi, Radu Voina dă și numele Sălii Polivalente din Sighișoara.
Având acest palmares impresionant în spate, sărbătoritul zilei a susținut că se uită cu mare bucurie spre vremea studenției, când, de fapt, a avut printre cele mai mari satisfacții ca sportiv: „4 ani de zile, atât cât a durat facultatea la Universitatea București, am fost după Steaua în clasament, care era echipă mare atunci. Noi, niște amărâți de studenți, cu o cartelă de 480 de lei și trăind în cămin, ne băteam cu toți granzii. Acele locuri 2 reprezintă de fapt niște momente frumoase ale vieții. Nu a însemnat neapărat mare performanță, dar am făcut sportul cu mare drag și practic gratuit în acei ani. Am făcut absolut din plăcere handbalul, aceasta este marea satisfacție a carierei”.
„Sunt multe lucruri frumoase pe care le-am trăit. Noi, comparativ cu alții, avem și ce povesti, am trăit din fericire multe lucruri frumoase și pozitive”, Radu Voina
De câțiva ani, Radu Voina a ieșit definitiv din handbal, chiar dacă pe ici pe colo numele lui a mai fost menționat pentru diferite poziții. „Am avut tăria să mă detașez. Mâhnirea este, așa cum și alții bănuiesc că trăiesc, că am ajuns aici unde suntem. Sperăm să mai fim încă lucizi și în viață, ca să vedem o revigoare a handbalului masculin, pentru că ne ducem așa pe un tobogan și nu ne mai putem opri”, a susținut Radu Voina. Campionul mondial vede posibil acest lucru, dar numai în anumite condiții: „Sunt convins că se pot face anumite lucruri, dar cu măsuri radicale. Când cineva suferă de o boală mai gravă, nu merge cu unguent. Trebuie măsuri clare, strategii care nu plac multora. Și luat totul de jos, nu umblat numai la vârf, încercând să bricolezi lucruri acolo sus care nu au niciun efect. Trebuie măsuri adevărate și de asta trebuie să se ocupe federația, care acum este pe un drum greșit. Să facă lucruri în așa fel încât în timp să avem din nou rezultate. Trebuie făcute lucruri corecte și cu multă răbdare, ca să ne apropiem în câțiva ani de locurile acelea la care noi tot visăm”.
În primă fază, România ar trebui să se califice la un turneu final, lucru pe care nu îl mai reușește de 10 ani la masculin. „Să fim și noi calificați, dar mie îmi este tare frică și în acest caz. Dar să ne calificăm, să vedem apoi pe unde suntem. Abia atunci ne dăm seama, nu într-o grupă cu Kosovo, Italia, Georgia (n.r. cu referire la ultima grupă preliminară în care România a jucat), cu adversari facili. Trebuie să ajungem odată să ne înfruntăm cu cei adevărați, să vedem unde suntem. Și poate că atunci, conducerea federației, încă o dată spun că este pe un drum greșit, va înțelege că nu e bine ce face azi, că trebuie să facă altceva, așa cum ar fi normal să se întâmple în orice domeniu”.
Radu Voina spune că cea mai bună idee pentru handbalul românesc este să înceapă să se ocupe profund de sectorul juvenil: „Singura idee este să ne uităm în spate, să ne uităm jos la copii, la juniori, nu numai la echipele din vârf, care au foarte mulți jucători străini. Să ne uităm și la jucătorii noștri români, la echipele naționale, acesta ar fi un prim pas. Să nu adoptăm tactici de club. Ele să-și vadă de treaba lor, iar federația să se uite la echipele naționale, să o luăm cu răbdare și cu tutun, cum s-ar spune”.
Când l-am provocat să identifice un jucător din campionatul intern pe care îl place în mod deosebit, Radu Voina a răspuns: „Întrebare este foarte grea! Eu sunt iubitor de români și când mă uit pe la echipe, văd foarte mulți străini, din când în când câte un jucător român. Asta mă înfioară, mă dezamăgește. Aș vrea să mă uit cu mare drag și să căutăm jucătorii ăia tineri. Sper că vin și jucători foarte tineri, am văzut în ultima vreme pe la CSM București câțiva băieți tineri. Pe băiatul lui Caba (n.r. Liviu Caba, transferat în această vară la Poli Timișoara), l-am văzut destul de puțin, dar am înțeles că este jucător de viitor, un băiat tânăr care promite foarte mult. Mai sunt și jucători tineri în care trebuie să investim, doar așa mai putem spera și noi să mai trăim niște perioade de bucurie în handbalul masculin”.
„Este cam nasoală cifra asta când o pui în față (n.r. cu referire la 7), cu altele mai mici era mai bine”, a glumit Radu Voina, când a vorbit despre cei 70 de ani
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER