ANALIZĂ‚ / Karabatic se teme de tricolori!

Publicația franceză, de unde am preluat prezentul articol, analizează debutul echipei Franței la turneul final și, din acest punct de vedere, este normal ca ziaristul francez să fie interesat, în primul rând, de naționala tării sale. Totuși, nu uită să îi prezinte nici pe ai noștri, ba chiar scrie și despre generațiile trecute ale tricolorilor care au impresionat odată lumea acestui sport.

Echipa Frantei își începe parcursul la Mondial în această seară la Osijek, în estul Croației, iar adversarul este formația României. Să o spunem clar, este un prim test abordabil, fie și dacă ținem cont de faptul că balcanicii au cam uitat gustul turneelor finale. Pentru campionii olimpici de la Beijing, este un bun prilej pentru a vedea nivelul la care se află, știut fiind faptul că este bine să începi cu adversari facili o competiție lungă și dură cum se anunță a fi expediția croată.

Femeile sunt deasupra bărbaților

În România, vremurile s-au schimbat… Astăzi, handbalul feminin este mult peste cel masculin. Mai precis, iată un domeniu în care, cel puțin în țara de la nord de Dunăre, sexul feminin este deasupra celui masculin! A trecut mai bine de un deceniu de când performanțele băieților sunt cu mult în umbra fetelor. În context, este suficient să precizăm că portărița Luminița Dinu&comp au răspuns prezent cam la toate rendez-vous-urile importante, și asta încă de la începutul anilor ’90, singurele excepții notabile fiind turneele olimpice de la Atlanta 1996 și Atena 2004.

Oh, tempora!

La băieți, pentru cei ce nu știu, să spunem că România a fost superputerea acestui sport în anii ’60 și ’70, reușind patru titluri mondiale în cinci participări (între 1961 și 1974), dar și tot atâtea medalii olimpice (între 1972 și 1984). Perioada de aur s-a dus, iar declinul, deși părea a fi trecător, s-a transformat într-un dezastru care a făcut ca mulți dintre iubitorii sportului cu mingea mică de astăzi să nu aibă pur și simplu habar de faptul că românii au fost marii artiști ai acestui sport, mulți handbaliști din Carpați fiind inventatori ai unor procedee tehnice spectaculoase care, în zilele noastre par a fi de când lumea.

A se vedea, de exemplu, "suveica" (pase repetate prin schimbarea alternativa a omului de la primire, rapiditatea execuțiilor permițând ca omul de la 9 metri să arunce la momentul oportun fără blocaj în față), "poignee"-ul de pe extremă, inventat de Maricel Voinea sau "aerienele", prezentate de generația lui Gațu, un fel de Platini al acestui sport.

Ca o curiozitate, ultima prezență a tricolorilor din estul Europei la un campionat mondial s-a consemnat în Islanta 1995, ocazie cu care ne-au și învins în grupe (23-22), dar trebuie spus că Franța avea să câștige titlul mondial chiar la acea ediție. Evident, astăzi, la a 51-a dispută directă, cărțile sunt altfel distribuite…

"Cocoșii" vor aurul

Deci, românii intră în arenă discreți, pe vârful picioarelor. De cealaltă parte, galii noștri au spus clar că vor să se întoarcă învingători la Paris. Campioni olimpici acum cinci luni la Beijing, este logic să dorim titlul, al treilea din istoria noastră handbalistică, după victoriile consemnate în 1995 și în 2001. Victoria în această seară ne este la îndemână și este obligatorie în fața coechipierilor lui Petrea și Pîrîianu, jucători pe care îi știm foarte bine din perioada Creteil. Să spunem că băieții pregătiți de Claude Onesta nu prea au avut timp de pregătire centralizată și este posibil ca acest lucru să se resimtă. "M-am trezit cu niște tipi cam obosiți și fără chef și, într-un fel, mi se pare normal având în vedere eforturile pe care le-am făcut cu toții la JO. Tocmai de aceea am ales o formulă mai lărgită care, pe lângă cei 10 campioni olimpici și care sunt în lot, am chemat și niște oameni cel puțin la fel de valoroși și care vor să se afirme. Mie-mi plac lupii tineri și flâmâmzi", zâmbește selecționerul. Guillaume Gille, interul germanilor de la Hamburg întărește spusele lui Onesta. "N-am prea avut timp de pauză, mi-a fost greu să o iau de la capăt cu cantonamente și toate celelalte. Dar, dacă tot am venit până aici, atunci să mergem până la capăt. Eu zic că se poate, simt mirosul plăcut al victoriilor, iar România va fi prima victimă", spune acesta pe un ton optimist.

Victorie și punct

Trebuie să batem în seara asta, chiar dacă adversarul este facil și toți vor spune că am bătut pe neica-nimeni. Nikola Karabatic își amintește de europeanul din 2008, câștigat de Franța, dar început printr-o penibilă victorie împotriva Slovaciei (32-31, gol decisiv marcat din 7 metri în ultima secundă). "Mie mi-e frică de acești români și personal vă spun că ma voi implica 100% în acest meci. Nu vreau să retrăiesc coșmarul meciului cu slovacii, iar adversarii din seara aceasta sunt cam de nivelul slavilor. Le-am cerut și băieților să fie serioși și să nu-și privească adversarii de sus. Nu se procedează altfel la un Mondial", spune, sentențios, conducătorul de joc al nemților de la Kiel.

Onesta îi știe pe români

"Nu va cădea nicio ghilotină în seara aceasta, dar există niște riscuri. Sunt convins că vom avea un meci dificil în această seară, adversarii noștri sunt arțăgoși, solizi și chiar îmi place felul în care își organizează apărarea", încheie acesta. "Balul poate să înceapă", este și concluzia autorului articolului, jurnalist la cel mai mare cotidian sportiv din Hexagon.

Partida va începe la ora 21:30 și va fi transmisă în direct de TVR2.

 

traducere și adaptare de Octavian METONI