Dinamo București este la un meci distanță de calificarea în play-off-ul Ligii Campionilor, după ce a învins, miercuri seara, Riihimaen Cocks cu scorul de 24-22. Pe cât de greu a fost câștigarea cele două puncte, pe atât de frumos a fost triumful la final.
Campioana României a ajuns la partida cu reprezentanta Finlandei „stoarsă” de energie, după un ritm foarte susținut în ultima perioadă, cu meciuri în deplasare cu Potaissa Turda, Steaua București și Elverum, toate desfășurate în decursul unei săptămâni. În plus, a călătorit două zile în Norvegia, drumul la dus transformându-se într-o adevărată aventură, după un zbor anulat. Dinamo nu a beneficiat nici de aportul lui Amine Bannour, golgheterul echipei în Liga Campionilor, tunisianul fiind accidentat. În aceste condiții, o partidă care la prima vedere părea un hop lejer de trecut a devenit foarte dificilă, iar „câinii roșii” au fost nevoiți să facă eforturi majore pentru a rămâne în picioare și a obține la final cele două puncte, care le-au menținut procentajul de sută la sută în meciurile de pe teren propriu.
Mai mult ca oricând în acest sezon, spiritul de sacrificiu al jucătorilor, susținerea uriașă a suporterilor și calitățile individuale ale handbaliștilor din lot au cântărit decisiv la acest ultim succes. Amine Bannour nu a fost în teren pentru Dinamo, dar pe rând au apărut Vitaly Komogorov, care și-a asumat rolul de „trăgaci”, portarii Saeid Heidaridad și Makrem Missaoui, ambii cu evoluții remarcabile în momentele importante, pivotul Andras Szasz, care a scos un 7 metri uriaș în minutul 57 și două minute eliminare la un adversar, dar mai ales Kamel Alouini, mintea limpede a echipei Dinamo, atunci când echipa nu mai avea soluții în atac. Nu-i mai punem la socoteală pe „centralii” Savenco și Mousavi, oamenii care nu se „văd” în timpul meciurilor, dar care fac o treabă extraordinară în apărare, ei fiind și cei mai constanți jucători ai echipei în ultimii ani, implicit și artizanii marilor victorii.
Chiar dacă la prima vedere, numele din lot nu spun foarte multe pe plan internațional, Dinamo are la dispoziție foarte multă calitate. Ba chiar s-a transformat într-o „descoperitoare de talente”, nu numai în acest sezon, ci în ultimii 3 ani, de când se află la conducerea handbalului masculin. Jakov Vrankovic a fost adus la Dinamo de nicăieri, iar azi este component al naționalei Croației. Amine Bannour a plecat din Franța cu probleme, iar acum este pe val în Liga Campionilor. De frații Esteki nu auzise nimeni din țară până să vină la Dinamo, dar au dat recital în Ștefan cel Mare și au devenit vedetele Ligii Naționale în ultimele două sezoane.
Nicușor Negru fusese trecut pe linie moartă la CSM București, iar la Dinamo s-a relansat. Andras Szasz pare azi între primii doi pivoți ai campionatului după evoluțiile din Liga Campionilor. Vitaly Komogorov va juca foarte probabil la Mondialul din Germania și Danemarca, tocmai pe baza evoluțiilor din Ștefan cel Mare. Gayduchenko a plecat de aici la St. Raphael, iar francezii sunt foarte mulțumiți de transfer. Fostul căpitan Ionuț Irimuș a decis sezonul trecut să plece la Turda, dar așa au apărut Heidaridad și Makrem Missaoui, iar exemplele pot continua cu Alouini, Gavriloaia, Descat, etc. Cert este că mulți jucători s-au lansat ori s-au relansat la Dinamo în ultimii 3 ani.
Proiectul „New Dinamo” la handbal a adus trei titluri în România, iar acum culege roadele și în Liga Campionilor. Pentru ca succesul să aibă însă dimensiuni și mai importante, campioana României mai are nevoie de o victorie, săptămâna viitoare, cu Thun în deplasare, care îi va garanta calificarea în faza următoare a competiției.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER