Într-un sport precum gimnastica, în care 21 de ani reprezintă o vârstă înaintată pentru a mai face performanță, prezența Oksanei Șușovitina (35 de ani) în competițiile de anvergură e un adevărat fenomen. Mai mult, sportiva care reprezintă Germania este nelipsită de pe podium, cum s-a întâmplat și la Europenele din Berlin, unde a cucerit argintul la sărituri.
Imaginați-vă cum ar fi să o vedeți pe Lavinia Miloșovici în echipa de acum a României, concurând alături de Sandra Izbașa și Diana Chelaru la sol și sărituri. Sau pe Gina Gogean! Un exercițiu de imaginație un pic cam greu de realizat, nu? Nu însă atât de imposibil precum pare pentru că Oksana, colegă de generație cu Milo și Gina, se bate și azi de la egal la egal, pentru medalii, cu adversare care îi pot fi… copii! Într-o disciplină sportivă în care uzura își pensionează principalii „actori” înainte de 20 de ani, Oksana sfidează parcă toate regulile performanței și câștigă luptă după luptă cu propriul organism. Tot sacrificiul ei are însă un singur scop. Să îi redea șansa la viață băiatului ei, Alisher, diagnosticat cu leucemie.
Lua aur când adversarele de azi nici nu erau născute!
Oksana Șușovitina a început joaca de-a gimnastica în urmă cu aproape 30 de ani. Avea 7 ani când pășea pentru prima dată în sală, multă ambiție și determinare. Două calități cu ajutorul cărora avea să treacă peste toate obstacolele pe care viața i le ridica în cale. Munca și talentul au propulsat-o repede în echipa Uniunii Sovietice, iar încrederea antrenorilor a fost repede răsplătită cu aurul mondial la sol în 1991, la Indianapolis. O primă medaÂlie câștigată când multe dintre adversarele ei de astăzi nici măcar nu erau născute! Era doar începutul unui lung șir de performanțe, care puneau ca etalon titlul olimpic în 1992, la Barcelona. Viața își urma cursul firesc pentru Oksana: concursuri, apoi retragerea din sportul de performanță, căsătoria cu un alt sportiv de elită, luptătorul Bakhodir Kurpanov, și în 1999 devenea mamă.
„DAcă nu concurez, fiul meu moare!”
Liniștea familiei care locuia în Uzbekistan avea să fie spulberată trei ani mai târziu, în 2002. Fiul Oksanei, Alisher, era diagnosticat cu leucemie și dus de urgență la o clinică de specialitate din Koln. Șansa micuțului de a învinge boala o reprezenta un tratament costisitor pe care familia nu și-l putea permite. A fost momentul în care Oksana a luat o hotărâre ce avea să schimbe destinele tuturor: revenirea în competiții pentru a aduna banii de care avea nevoie pentru a plăti tratamentul copilului. La început, ea a concurat pentru clubul din Köln și s-a pregătit cu lotul feminin al Germaniei, ceea ce a și reprezentat, de altfel, următorul pas spre obținerea cetățeniei.
„Dacă nu concurez, fiul meu moare!”, spunea Oksana imediat după ce cucerea primul titlu mondial de la întoarcerea în sală, în 2003, la Anaheim, aur la sărituri.
Situația ei a emoționat întreaga lume a gimnasticii, care și-a exprimat solidaritatea prin donații și acțiuni caritabile menite să ducă la strângerea de fonduri pentru a veni în sprijinul lui Alisher. Cu sprijin financiar din toată lumea și cu banii obținuți din concursuri, Oksana și-a putut salva astfel copilul de la moarte. Alisher este acum un puști care merge la școală, iubește gimnastica, îi face galerie mamei în concursuri, iar singurele momente care îi amintesc de încercarea grea prin care a trecut sunt viziÂtele săptămânale la doctor pentru controlul de rutină.
La Londra va avea 37 de ani!
Fericirea mamei Oksana și-a pus amprenta și asupra gimÂnastei Oksana. După ce a cucerit argintul la sărituri la Jocurile Olimpice din Beijing, pentru țara sa de adopție, Germania, Șușovitina și-a fixat un țel îndrăzneț: podium și la Londra 2012. Un obiectiv pentru care a trecut peste o accidentare gravă, ruperea tendonului lui Ahile la picioarul drept, și peste două operații, la umărul stâng și la spate. După ce anul trecut a fost încă în recuperare în urma problemelor medicale și a concurat doar în câteva competiții mici, Șușovitina a revenit cu medalie în acest an. La Europenele din Berlin, ea a evoluat la bârnă și sărituri, aparat la care a urcat pe locul 2 al podiumului. Un argint cât un aur pentru gimnasta de 35 de ani, dar și o promisiune pentru podiumul competiției care va începe peste 469 de zile, la Londra.
36 de ani va împlini Oksana pe 17 iunie în acest an
10 medalii are Oksana la CM: 3 de aur, 3 de argint și 4 de bronz
43 de KG cântărește Oksana
2 medalii are Oksana la JO: un aur (1992) și un argint (2008)
Recordurile Oksanei
ª face gimnastică de performanță de peste 20 de ani ª este singura gimnastă care a concurat la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice ª are cele mai multe titluri mondiale individuale cucerite la un singur aparat, 8, la sărituri ª este a doua gimnastă din lume care a participat la Jocurile Olimpice cu trei țări diferite: Uniunea Sovietică, în 1992, Uzbekistan, în 1996 și 2004, și Germania, în 2008 ª este a treia gimnastă din lume care s-a întors în sportul de performanță după ce a devenit mamă
Izbașa: „Tot respectul”
La Europenele din Berlin, primele două locuri la sărituri au fost ocupate de două sportive care au câștigat lupta cu ele însele, după aceeași accidentare, ruperea tendonului lui Ahile, Sandra Izbașa și Oksana Șușovitina. „Am întrebat-o cum se simte după accidentarea la tendon, mi-a zis că s-a recuperat bine, nu mai simte nicio durere. Este incredibil că poate face performanță la acea vârstă, are tot respectul meu. Sper să ne întâlnim și la Mondiale”, ne-a dezvăluit Sandra.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER