Sportul românesc care, așa cum afirma Ion Țiriac în 2011, „trăiește doar prin excepții” a avut parte, de-a lungul anilor, dincolo de performanțe eroice, demonstrații de devotament și dăruire fabuloase, prin evoluții care nu au ținut cont de limitele fizice, dureri, limitări de ordin tehnic, de echipament, și de numeroase situații în care sportivii au refuzat convocările la echipele naționale, de la fotbal la rugby, hochei și tenis.
Decizia Simonei Halep de a nu participa la partida României din Fed Cup, împotriva Canadei, în favoarea înscrierii la turneul de la Stuttgart, care începe pe 20 aprilie, la o zi după meciul programat la Montreal, se înscrie într-o serie de „nu-uri” oferite de sportivi reprezentativi la convocările sub tricolor.
Chiar dacă substratul a fost adesea mai profund, unele explicații au fost la limita comicului. De-a lungul timpului, boicoturile s-au lăsat cu suspendări și amenzi. Nu este cazul Simonei, întrucât, așa cum preciza președintele Federației Române de Tenis, „nu există nici un fel de obligativitate și nicio sancțiune pe care să o aplicăm în astfel de cazuri. Căpitanul nejucător discută cu fetele, le știe cel mai bine programul, motiv pentru care are libertate totală de alcătuire a echipei„, potrivit Sportnews.ro.
Iată o retrospectivă a unor retrageri sau boicoturi care au cutremurat sportul românesc și care relevă motive diverse pentru care prezența sub tricolor a ajuns pe planul doi.
2001: Mihai Vioreanu a refuzat convocarea la naționala de rugby, acuzând incompetența la nivelul conducerii Federației Române de Rugby
Jucătorul devenit chirurg ortoped la Dublin, a refuzat în 2001 convocarea la naționala României, pentru meciul test cu Anglia. Legitimat la formația irlandeză Palmerston De La Salle Dublin, Vioreanu explica atunci: „Nu pot să îmi stăpânesc indignarea și, o dată cu decizia de a refuza participarea cu echipa națională la turneul din Anglia, din luna noiembrie, doresc să îmi exprim public un punct de vedere (…). Sunt convins că aceia care vor citi rândurile următoare vor înțelege cât de greu și de dureros trebuie să-i fie unui jucator de rugby să ajungă a-și refuza prezența în Templul rugbyului – stadionul Twickenham. Nu îți trebuie prea mult simț analitic să observi ce s-a întâmplat în rugbyul românesc de la ultima Cupă Mondială (n.r. – competiția din 1999) până în prezent. Cupa Mondială din 1999 ar fi putut să reprezinte începutul renașterii rugbyului românesc. Am avut toate ingredientele necesare unei ascensiuni la nivel de echipă națională. (…) Un singur lucru a lipsit pentru ca această ascensiune să se realizeze – un conducător, un președinte al FRR cu aceleași aspirații, capabil să reziste presiunilor din partea acelora care nu se simțeau confortabil în acel nou program„, puncta sportivul ajuns acum la 40 de ani.
După un schimb de „amenințări” – refuzul convocării la turneul test și răspunsul venit din partea Federației, sub forma unor neconvocări, Vioreanu a revenit totuși în lotul de Cupă Mondială al României, pentru ediția din 2003, din postura de rezervă.
2007: Carmen Amariei a refuzat naționala lui Gheorghe Tadici pentru a da probe în Danemarca
Pe fondul unui istoric tumultuos între selecționerul Gheorghe Tadici și deținătoarea Ligii Campionilor la handbal, Carmen Amariei, cantonamentul de două săptămâni din Andorra, programat în 2007 de tehnicianul naționalei, a fost sărit de jucătoarea care schimbat replici acide cu cel aflat pe bancă. Motivul: rezolvarea unor probleme de la club, în Danemarca. „Carmen Amariei a invocat o vizită medicală pe care trebuie să o facă în această săptămână în Danemarca, își dorește să negocieze cu o echipă din Danemarca… Sunt probleme de bucătărie internă și o să le rezolvăm favorabil și pentru fete, și pentru echipa națională„, anunța selecționerul Gheroghe Tadici.
2009: 12 jucători de la HC Csikszereda au refuzat particparea la Campionatul Mondial de hochei: clubul a condiționat trimiterea jucătorilor de plata salariilor în perioada Mondialului
12 jucători ai HC Csikszereda au refuzat să se prezinte la reuniunea lotului pentru Campionatul Mondial de Hochei, din Polonia, după o ședință în care patronul vicecampioanei României, Janos Kurko, le-a recomandat acestora să nu se prezinte dacă federația nu va plăti salariile jucătorilor în perioada în care aceștia se află la lot și nu se vor încheia asigurări la valoarea de piață a hocheiștilor. România nu a făcut față în Polonia, iar Federația i-a suspendat pe jucători câte opt etape și a dictat o depunctare a echipei cu 15 puncte. „Jucătorii nu ar fi trebuit să fie sancționați, pentru că nu sunt vinovați. Clubul a decis să nu-i lase, așa că ei nu aveau nicio vină. Conform articolului 40 din regulament, se spune că în cazul în care cluburile nu permit jucătorilor să se prezinte la lot, acestea sunt pasibile de sancțiuni financiare cuprinse între 300 și 800 lei. Am primit amenda maximă, nu am comentat nimic. Comisia de Disciplină a fost pusă într-o situație dificilă. A fost pusă să rezolve mizeria altora, care au pus la cale distrugerea echipei”, a punctat Kurko.
2011: Cătălin Fercu, absent din 15-le României la Campionatul Mondial de Rugby din Noua Zeelandă, de teama zborului cu avionul
Ceea ce a părut la început o glumă s-a concretizat prinr-o retragere memorabilă, în 2011, a celui care, la acea vreme, era cel mai bun jucător de rugby de treisferturi din România: „Fercu nu va face deplasarea cu noi. A anunțat acum câteva zile că are o problemă personală cu zborurile de lungă durată. Fercu nu s-a certat cu nimeni, pentru mai multe detalii, întrebați-l pe el„, anunța oficial ieșirea din lot a extremei de la Timișoara, Alin Petrache, președintele FR Rugby. Suspendat inițial de la lot, la nouă luni distanță, Fercu era rechemat în lotul „Stejarilor”, pentru IRB Nations Cup.
2011: Cristi Chivu s-a retras de la echipa națională, după 50 de meciuri jucate din postura de căpitan: la doi ani distanță, făcea o declarație surprinzătoare – o caricatură apărută la capătul unui eșec al tricolorilor a contribuit la decizia sa
La 30 de ani, Cristian Chivu a renunțat să mai joace în naționala de fotbal a României, după 75 de meciuri, pe 21 mai 2011. „M-a durut tare, pentru că eu eram scos mereu responsabil. După un meci pierdut au dus tricoul meu în cimitir, pe o cruce, scriind că am îngropat fotbalul românesc. Iar pentru mine a fost prea mult. Nu mă simt un trădător, am dat totul pentru națională și a venit clipa să las locul tinerilor. Simt că mi-am făcut datoria față de România„, a explicat fotbalistul român într-un interviu în presa din Italia.
2012: boicot în masă în Cupa Davis pentru readucerea lui Andrei Pavel
Victor Hănescu (locul 95 ATP), Adrian Ungur (locul 100 ATP), Marius Copil (locul 249 ATP), Victor Crivoi (locul 256 ATP), și Horia Tecău (locul 9 ATP la dublu), au refuzat să răspundă convocărilor căpitanului-nejucător Ciprian Porumb pentru meciul Olanda – România, contând pentru turul secund al Grupei I Euro-Africane a Cupei Davis, în perioada 6 – 8 aprilie 2012.
România a mers la Amsterdam cu juniorii și cu Florin Mergea – tenismenii de top ai României militând pentru reinstalarea în poziția de căpitan-nejucător a lui Andrei Pavel. În 2013, Porumb l-a acuzat pe Victor Hănescu că a refuzat convocarea, din cauza unor pretenții financiare exagerate. Ca urmare, „Hăne” și-a anunțat retragerea din competiția pe națiuni a sportului alb la jumătatea lui 2014, după 13 sezoane în care a jucat sub tricolor, ca secund al lui Pavel, dar și primă rachetă după retragerea „Cneazului”.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER