Olandezul Niki Terpstra (Omega Pharma-Quick Step) a câștigat primul Paris-Roubaix din carieră, după ce a evadat cu șase kilometri înainte de final, surprinzându-i pe favoriți. Este o victorie trasă la indigo cu cea a altui olandez, Servais Knaven, care în 2001 se impunea după o evadare asemănătoare cu cea din 2014
Pe o vreme câinească, Knaven a reușit o victorie uriașă în 2001 în Paris-Roubaix
În 2001, olandezul Servais Knaven (Domo-Farm Frites) câștiga Paris-Roubaix pentru prima oară în carieră, după o cursă dominată categoric de echipa manageriată de Patrick Lefevere. Cu 14 kilometri înainte de final, Knaven, Museeuw, Vainsteins și Peteers, toți coechipieri la formația belgiană, se aflau în frunte alături de George Hincapie, Ludo Dierckxens și Steffen Wesemann. Recunoscut pentru geniul său și talentul cu care își conduce echipa din mașină, Lefevere a dictat un atac al lui Knaven, rutier care nu avea decât o victorie importantă în carieră, în dauna unuia al lui Museuuw sau Vainsteins, cicliști considerați favoriți la succes. Rezultatul? Knaven nu a fost urmat de nimeni și a câștigat cu 34 de secunde în fața lui Museeuw, izbucnind în lacrimi pe velodromul din Roubaix.
Terpstra a ridicat trofeul Paris-Roubaix, o piatră pavată, pentru prima oară în carieră
13 ani mai târziu, pe 13 aprilie, numărul 13 i-a purtat din nou noroc unui rutier al echipei lui Patrick Lefevere. De data aceasta, echipa nu se mai numește Domo-Farm Frites, ci Omega Pharma-Quick Step. De data aceasta, trupa lui Lefevere a avut un nou belgian-monument ca lider, însă numele său nu a fost Museeuw, ci Boonen. De data aceasta, formația belgiană a avut un nou olandez pe post de jolly-joker. Tot unul în vârstă de 30 de ani. Tot unul al cărui palmares nu cuprindea decât victorii în clasice secundare, precum Dwars door Vlaanderen (2012 și 2014). Al cărui nume nu era Knaven, ci Niki Terpstra!
Marcat de toți ceilalți favoriți, Cancellara nu a venit decât pe locul 3 în cursa de duminică
Cancellara, un joc de așteptare prea riscant
Pentru că dublul campion de contratimp al Olandei a câștigat duminică Paris-Roubaix într-o cursă trasă aproape la indigo cu cea din 2001! Nu după un atac dat cu 14 kilometri înainte de final, ci cu unul dat la 6 borne și un sector pavat înainte de velodromul din Roubaix. Dar un atac care i-a paralizat pe favoriți, Cancellara, Sagan sau Thomas fiind năuciți de curajul lui Terpstra.
Până la velodromul din Roubaix, rutierii au avut însă 258 de kilometri de chin. Aproximativ 5,8 milioane de pavate le-au stors forțele cicliștilor pedală cu pedală, metru cu metru. Opt mai curajoși, David Boucher (FDJ.fr), Kenny de Haes (Lotto Belisol), Andreas Schillinger (NetApp-Endura), Michael Kolar (Tinkoff-Saxo), Clément Koretzky (Bretagne-Séché Environnement), Benoit Jarrier (Bretagne-Séché Environnement), Tim De Troyer (Wanty-Groupe Gobert) și John Murphy (UnitedHealthCare) au plecat din pluton și s-au distanțat la 10 minute de grupul masiv de rutieri.
Supranumele de „Infernul Nordului” e pe deplin justificat în Paris-Roubaix
Era clar însă că adevărata cursă nu va începe până la Tranșeea Arenberg, primul sector pavat de cinci stele, care venea la aproape 95 de kilometri de final. Un sector care a făcut și prima victimă importantă, Alexander Kristoff (Katiușa) părăsind cursa după o căzătură. Al doilea moment crucial a venit cu 60 de kilometri înainte de velodrom, când Tom Boonen (Omega Pharma-Quick Step), cvadruplu câștigător în „Infernul Nordului” a surprins plutonul, atacând de unul singur, pe Beuvry-la-Forêt – Orchies, un sector de doar trei stele. În scurt timp, belgianul s-a distanțat bine în față, formând un grup din care au mai făcut parte Thor Hushovd (BMC), Yannick Martinez (Team Europcar), Geraint Thomas (Sky), Bert De Backer (Giant-Shimano) și Bram Tankink (Belkin).
12 victorii a obținut Patrick Lefevere în Paris-Roubaix în 19 ani ca director sportiv (cu rutieri precum Ballerini, Knaven, Tafi, Museeuw, Boonen și Terpstra)
Distanța față de ceilalți a avut efect de yo-yo, plutind între 10 secunde și aproape un minut, până la sectorul Cysoing – Bourghelles, când Peter Sagan (Cannondale) a atacat, dinamitând total pluton. Slovacul de 24 de ani, criticat dur de specialiști pentru impotența din Turul Flandrei, a rămas în frunte până pe legendarul Le Carrefour de l’Arbre, când a fost repede prins de Sep Vanmarcke (Belkin), Fabian Cancellara (Trek), John Degenkolb (Giant-Shimano) și Zdenek Stybar (Omega Pharma-Quick Step). Părea startul adevăratei curse, după ce Cancellara păruse mult prea inactiv. N-a fost însă cazul. Lipsa de înțelegere între favoriți a dus la o regrupare serioasă cu 15 kilometri înainte de final, victoria părând să se dea la un sprint între Sagan și Degenkolb, în care s-ar fi putut implica și Cancellara, Boonen, Thomas sau Bradley Wiggins.
Singur pe velodrom. Terpstra a obținut o victorie uriașă în Paris-Roubaix
A fost momentul în care Terpstra a primit undă verde de la Patrick Lefevere, vulpoiul bătrân care și-a condus echipa spre 11 victorii în Paris-Roubaix. O mutare perfect logică având în vedere faptul că Terpstra nu era un favorit, nu avea calități de sprinter, dar era un contratimpist excelent. Până ca favoriții să își iasă din perioada de uluială, Terpstra avea deja 15 secunde avantaj, cu 5 kilometri înainte de final. Un avantaj pe care l-a păstrat până spre final, când a trecut primul linia de pe velodromul din Roubaix. Un frumos remeber Roubaix 2001, câștigat într-un mod similar, dacă nu identic, de un alt olandez, Servais Knaven. Sprintul pentru locul secund nici măcar nu a fost transmis de televiziunea franceză. A contat, poate, doar că Fabian Cancellara a venit pe trei, în spatele lui Degenkolb, pentru al șaselea podium în Paris-Roubaix. Și al 12-lea consecutiv în monumente!
6 podiumuri are Cancellara în Paris-Roubaix în carieră (trei victorii, două locuri doi și un loc trei
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER