Bernd Bilal este unul din personajele de marcă din ciclismul românesc,în ultimele două decenii,însă nu prin rezultatele sportive obținute, ci prin investițiile masive făcute de domnia sa, la nivel național. Bern Bilal este un fost sportiv român, de naționalitate turcă, actualmente cu cetățenie germană, care a cutreierat Europa ca sportiv (a pedalat în România până în 1971, apoi a fost component al naționalei Turciei, cam 2 ani, după care a ajuns în Italia, la o echipă de amatori din Milano) și s-a împlinit ca om de afaceri în Germania.
Bernd Bilal : Mi-aduc aminte de anii când făceam eu ciclism – nu era pluton mai mic numeric de 100 de cicliști, la orice categorie. Erau centre puternice de juniori la Brăila, Cluj, Arad. În cantonamente, rutierii de la loturi stăteau cu lunile, mai ales iarna, ce sa spun, ne băteam cu străinii la orice cursă internațională. Mă uit acum, când sunt 20 de cicliștiîntr-un pluton e mare lucru, iar juniorii mici pedalează cu cei mari la un loc. Nu mai sunt cluburi puternice, nu se mai mergeîn curse internaționale, nu ne mai invită nimeni, nicăieri. Ciclismul românesc tinde spre zero…
Reporter : Cu ceva vreme in urmă ați făcut și dumneavoastră parte din această familie pe cale de dispariție B.B.: După Revoluția din Decembrie ’89 am venit în țară cu mari intenții, materializate, de altfel, așa cum mi-am dorit: amînființat 5 cluburi cu numele de Bilal,în București, Brașov, Brăila, Constanța. Am adus, fără exagerare, un tir plin cu materiale de ciclism, pe care le-amîmpărțit gratis tuturor echipelor de ciclism din România. Sportivii mei au dominat ani buni campionatele naționale, ba chiar am câștigat și Turul României, dacăîmi aduc bine aminte Rep: Și unde sunt toate acestea, nu mai aveți nicio echipăîn România, iar ciclismul românesc se duce totîn jos B.B.: De mai bine de 10 ani, de când la Federație a venit Vasile Selejean, a-nceput să se dărâme tot ce era bunîn ciclismul nostru. Acest om nu și-a urmărit decât interesul propriu. A apelat la tot felul de trucuri ca să dezbine familia de cicliști. M-a dezamăgit total, este un om diabolic și plin de ură
Rep : Dar știu căîn adolescență ați fost prieteni, ba chiar se lăuda că după Revoluție el v-a băgatîn ciclismul românesc B.B.:M-am apucat de ciclismîn 1966 și după 2 ani amînceput să particip la curse. Acolo ne-amîntâlnit și am devenit prieteni. Dar din 1971, de când am plecatîn Turcia, și până am revenitîn România nu am luat legătura. Sigur, când am venit in București i-am propus să facem un club de ciclism, al carui antrenor să fie el. În scurtă vreme mi-am dat seama ce rău este și m-am descotorosit de el
Rep : Îl acuzați pe Selejean că a manageriat prost ciclismul românesc, dar dumneavoastra i-ați predat ștafeta, că doar ați fost și președintele Federației B.B.: Pentru contribuția meaîn ciclism, mă refer la faptul ca aveam club puternic și adusesem și multe materiale pentru biciclete, oamenii m-au dorit ca președinte al forului de conducere. În perioada 1991 – 1995 amîncercat să aduc un suflu nouîn mentalitatea funcționarilor de acolo. Nu s-a putut chiar așa ușor, dar pornisem pe drumul bun. Și când credeam că vom continua cu oameni mai deschiși la minte, mai revoluționari, a intervenit ministrul Mărășescu, la alegerile din 1995, și ni l-a băgat pe gât pe Vasile Selejean. M-am retras, firește, educația mea nu era compatibilă cu a lui.
Rep: Vă pare rău pentru acest abandon? B.B.: Într-un fel, da, pentru ca iată unde a ajuns ciclismul românesc, la faliment. Pe de altă parte, nu cred că Selejean m-ar fi ascultat, iar el se baza pe sprijinul celor din fostul Minister al Sportului. Cred ca aș fi pedalatîn gol, ca să mă exprim plastic. Și dacă tot a venit vorba de Minister, am constatat că toți de acolo formează un cerc vicios,în care unul maiîn funcțieîi acoperă pe ceilalți să fure, pentru că nu se știe când va fi și el la rândul lui apărat. Eu am crezut că un for tutelar apăra sportul și deviza de fair-play, nicidecum fraudele și incompetența.
Rep : Dar trebuie să recunoașteți ca Selejean are meritul organizării ne[ntrerupte a Turului României, fapt care nu este laîndemâna oricui B.B.: Pentru ciclismul românesc, această competiție nu maiînseamnă nimic, de ceva vreme. Se desființează secții de ciclism, se micșorează plutonul la Campionatele Naționale de șosea, velodromul de la Dinamo este impracticabil, nu mai există loturi naționale și stagii de pregătire centralizată, iar noi facem Turul României. Vin bulgarii, grecii, italienii, care sunt abonați la premiile din Tur, iau toți banii foarte ușor și pleacă. Ai noștri, pentru care a avut grijă Vasile Selejean să fie dezbinați, rămân cu buza umflată. Cu banii de la un Tur, s-ar putea face multe. Spun doar ca un centru de ciclism la nivel național ar mai schimba ceva in sportul cu pedale de la noi.
Rep : Să înțeleg că aveți un plan de redresare al ciclismului românesc? B.B. : Sigur că da, ba mai mult, am resursele materiale necesare pentru a o lua de la capăt. Am și voință și cu câțiva oameni cinstiți, ciclismul românesc va străluci din nou. Aștept să plece Selejean, să nu mai aud de el.
autor: Ionel Pană
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER