Cariera lui Lucian Bute, pas cu pas

Lucian Bute s-a nascut pe 28 februarie 1980 la Pechia (judetul
Galati). A început să boxeze la 14 ani sub îndrumarea antrenorului
Felix Păun. Sala în care se antrena avea doi saci, o pernă de lovit
și o pereche de mănuși pe care le foloseau pe rând toți copii. După
doar trei ani, Lucian a fost la un pas să renunțe la box din cauza
unor probleme medicale.

A fost diagnosticat cu dismorfism vertebral. După o serie de
tratamente, Bute și-a revenit și a inceput sa se afirme in boxul
amator.

La 18 ani, in 1998, a câștigat prima medalie mondială: bronz la
Campionatele Mondiale de juniori din Argentina (Buenos Aires),
fiind antrenat de Vasile Fantana si Titi Tudor. Imediat a fost
cooptat in lotul national al Romaniei de seniori coordonat de
Francis Vastag. La prima sa competie majora, Campionatul Mondial
din 1999 de la Houston (Statele Unite) a castigat medalia de
bronz.

In 1999, inainte de Jocurile Olimpice de la Sydney, Lucian Bute
disputa un meci cu Dorel Simion pentru calificarea la JO. La ultima
sedinta a Biroului Federal de atunci, Dorel Simion, titularul
categoriei 63,500 kilograme, a anuntat ca nu se mai poate inscrie
in limitele categoriei, in ciuda eforturilor sale mari de a slabi.
El a ramas in atentia conducerii pentru turneele de calificare la
Jocurile Olimpice de la Sydney.

In acelasi timp, Lucian Bute, care boxa la categoria 67 de
kilograme, facea fata si el cu mare greutate cantarului. In
septembrie 1999, a avut loc meciul dintre Lucian Bute si Dorel
Simion.

Din pacate, jocurile de culise, i-au rapid lui Lucian sansa de a
participa la Olimpiada. Desi castigase in ring, Bute a fost lasat
acasa, fiind preferat Dorel Simion. In acelasi an participa la
Campionatul European de la Tampere, insa dupa doua victorii, este
furat de arbitri chiar la meciul pentru medalie. In 2001 si 2002
pierde in acelsi mod in sferturile de finala la Campionatul Mondial
de la Dublin si la Campionatul European de la Perm. Castiga insa
medalia de aur la Jocurile Francofoniei din 2001.

In 2003, Bute decide sa treaca la profesionism si semneaza un
contract cu Interbox, grupare care mai avea un roman sub contract,
Leonard Doroftei, campion mondial la WBA. Pe 22 noiembrie 2003,
Bute debuteaza la profesionisti, invingandu-l pe Robert Muhhammad
prin knock-out in repriza a treia intr-o gala desfasurata la
Montreal – Centre Bell. Dupa 9 partide si 9 victorii, Bute castiga
centura NABF, invingandu-l prin knock-out in repriza a 4-a pe Carl
Handy. Dupa alte 4 partide, Lucian cucereste si centura WBC America
intr-un meci castigat in fata lui Kabary Salem.

Pe 19 octombrie 2007, la Montreal, Lucian Bute devine campion
mondial dupa victoria prin knock-out in repriza a 11-a in fata
columbianului Alejandro Berrio.

De atunci, Bute și-a apărat titlul de sapte ori: împotriva
americanului William Joppy prin KO R 10 (29 februarie 2008),
mexicanului Librado Andrade la puncte (24 octombrie 2008),
columbianului Fulgencio Zuniga prin KO R 4 (13 martie 2009), KO în
repriza a patra împotriva lui Librado Andrade (29 noiembrie 2009),
KO după trei runde cu Edison Miranda (17 aprilie 2010), KO în runda
a noua cu americanul Jesse Brinkley (15 octombrie 2010)[1] , si TKO
in runda a 10 cu britanicul Brian Magee(20 martie 2011).

Lucian Bute a fost declarat in 2008 si 2009 sportivul anului in
Romania. Din 2007, el este cel mai bun boxer roman in clasamentul
Federatiei Romane de Box.

Este considerat cel mai bun pugilist al categoriei supermijlocie de
BoxRec, cel mai important site de box din lume, si de RingMagazine
„The Bible of boxing”.

Sursa: lucian-bute.ro/