Lucian Bute și-a pierdut sâmbătă seara la Nottingham titlul de campion mondial IBF în fața challengerului Carl Froch. După ce a păstrat-o mai bine de patru ani și a apărat-o de nouă ori, „Mister KO” a revenit ieri după-amiaza, în țară, în premieră, fără a mai prezenta centura de campion. Un moment pe care l-a depășit natural, cu un discurs onest, la care a adăugat o rugăminte adresată tuturor: „Nu vă pierdeți încrederea în mine!”.
În Salonul Oficial al Aeroportului Otopeni este liniște și nefiresc de gol pentru un eveniment sportiv. O liniște ciudată înaintea unei sosiri când, de obicei, încăperea e plină de zeci de aparate de filmat și ticsită de lume care vorbește atât de tare încât nu îți auzi nici gândurile. Acum e liniște, iar cei prezenți, în jur de 50 de persoane, vorbesc în șoaptă, ascunzându-și cu greu tristețea. Fiecare repriză a meciului lui Bute este discutată aprins și concluzia e întotdeauna aceeași: „Ceva s-a întâmplat cu Lucian, parcă nu era el. Nu e ceva curat la mijloc”. Analizele se opresc în momentul în care „Mister KO” pășește în sală.
Lecție de bun-simț
Aplauze puternice răsună din toate părțile și un buchet de flori poposește în mâna lui Lucian. Blugi albaștri, o cămașă albă și o pălărie ușoară, de vară, Calvin Klein, coborâtă un pic pe frunte, parcă a masca urmele luptei cu Froch: „Bine v-am găsit! V-am obișnuit de trei-patru ani să mă întorc cu centura acasă, din nefericire de această dată nu am mai venit cu ea”. Zâmbește căutând privirea fiecărui om din sală, dorind parcă să-i mulțumească că e acolo. Vorbește sigur pe el, oferă explicații amănunțite și răspunde cu răbdare la fiecare întrebare. Nu caută scuze, nici justificări și nu dă vina pe nimeni: „Am pierdut o luptă, nu un război. Am puterea și tăria de caracter să revin. Acum am nevoie de liniște, a fost o perioadă foarte grea pentru mine”.
Am crezut din toată inima că pot câștiga acest meci. Nu a fost ușor să boxez altfel decât sunt obișnuit Lucian Bute
Revanșa, la Montreal
Vocea puternică acoperă întreaga încăpere și priviri furișe se strecoară spre ochiul și pometele stâng, cele mai afectate după meci. „Nu am avut tăria de caracter și puterea să revăd meciul”, mai punctează o dată la capitolul sinceritate. Ochii i se întristează și cuvintele îi tremură, însă găsește puterea să depășească momentul: „În contract avem stipulată revanșa la Montreal, rămâne să stabilim datele. Nu sunt doborât, e un moment din care vreau să ies mai puternic”. Cuvintele lui sunt salutate cu un nou val de aplauze. Zâmbește cu ochii la tricolorul din spatele lui. În fața Salonului Oficial, la fel ca întotdeauna îl așteapta limuzina. Noul drum spre centura IBF va începe de acasă, de la Pechea.
Ar fi trebuit să stau în mijlocul ringului, să-mi folosesc alonja și viteza de execuție și să nu accept lupta corp la corp. Am crezut că îl pot controla și surprinde de pe corzi cu directa de stânga Lucian Bute
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER