Baschetbalistul american Rob Thomson a jucat sâmbătă ultimul meci pentru campioana „U” Mobitelco Cluj, el luând decizia să renunțe la cariera profesionistă pentru a pleca în Africa, unde va contribui la dezvoltarea unui proiect destinat copiilor.
Cu dublă cetățenie, americană și rwandeză, Rob Thomson a „pendulat” tot timpul între cele două patrii ale sale, iar în ultimul an și jumătate a făcut o escală și în România. Înainte de a juca la Cluj, baschetbalistul a evoluat și la Gaz Metan Mediaș, dar a decis să semneze cu formația antrenată de Marcel Țenter, cu care a câștigat și titlul în 2011. Ultimele zile au fost însă destul de grele pentru jucător. El a decis să renunțe la baschetul profesionist în favoarea unui proiect social care implică sportul cu mingea la coș, în Rwanda. Coechipierii, antrenorii și conducerea s-au luptat să-l convingă să rămână la Cluj, dar nu au reușit. „Nici măcar până la Crăciun!”, după cum a declarat Rob pentru Mediafax.
„Îmi urmez inima”
Simpaticul jucător în vârstă de 29 de ani a povestit despre decizia sa de a părăsi Clujul, România și Europa în favoarea Africii, mai precis Rwanda. Națiunea care l-a fermecat și pentru naționala căreia a decis să joace în urmă cu câțiva ani. „Vara trecută am fost împreună cu Marsha, soția mea, în Rwanda și am ajutat la proiectul Youth Development, destinat copiilor care practică baschetul. Am ales câte 25 de copii, cu vârste de 10‑13 și 14-17 ani, care se antrenau la Kigali după orele de școală. Nu prea erau terenuri și era clar că e nevoie de o dezvoltare serioasă a proiectului. Ne-am întors, am jucat baschet între timp, ne-am căsătorit în această vară și iar am mers în Africa, la Afrobasket. Ne-am gândit neîncetat de atunci la asta. Oricum, ne-am decis că mai stăm doar un an în străinătate, după care ne vom începe viața de familie în SUA. Așa că am decis să plecăm acum în Rwanda. A fost un șoc pentru toată lumea, dar ce pot să spun? Îmi urmez inima și îmi doresc enorm să fac ceva pentru suflet, după atâția ani de baschet”, a povestit Rob emoționat.
Îndrăgostiți de Cluj
Totul are un gust dulce-amărui. Când iei o decizie de acest fel, nu poți să fii doar bucuros, pentru că rămân în urmă locuri, oameni și amintiri care te marchează pe viață. Este exact ceea ce simte și Rob. „Și eu, și Marsha iubim Clujul. Am întâlnit atâția oameni speciali, am legat prietenii pe viață, iar felul în care am trăit aici a fost unic. Una din cele mai frumoase experiențe din viața mea. Nu știu când ne vom întoarce, pentru că în SUA va urma definitivarea studiilor, dar cu siguranță vrem s-o facem”, spune Rob, în sufletul căruia se amestecă amintiri extraordinare, de la viața alături de africani și superbele feline vizitate în nenumăratele safari și până la experiențele trăite în România, în excursii sau pur și simplu la o poveste de suflet cu coechipierii sau fanii.
„Ne pare așa de rău, într-un fel. E dulce-amărui totul. A fost un an și jumătate grozav din viața mea. I-am iubit pe băieți, pe antrenori, pe cei din conducere, dar și pe fani. Sunt extraordinari și m-au făcut parte dintr-o atmosferă pe care o întâlnești de puține ori în viață. Oamenii pot spune orice, dar noi, clujenii, știm cum stau lucrurile. E decizia mea de a pleca și sunt trist pentru că se întâmplă, dar fericit că fac ceva pentru suflet”, se destăinuie Rob.
„Rob, un om special”
De cealaltă parte a baricadei, în sânul echipei, nu e prea mare veselie. Desigur că trebuie să accepte decizia jucătorului, dar conducerea nu a pus condiții și nici măcar nu a sugerat că nu-și respectă contractul. „Echipa aceasta nu e formată doar din jucători care intră pe parchet, ci și din suflete, iar Rob Thomson este un astfel de om. Special! Își dorește din tot sufletul să intre în acest proiect, va lăsa baschetul, care spune enorm despre el. Noi ce puteam face decât să ne dăm acordul și să încercăm să găsim cât mai repede un înlocuitor? De zece zile ne luptăm cu discuția asta, am dorit să rămână măcar până la Crăciun, dar nu se poate, iar asta arată cât de motivat este. Sub nicio formă nu a fost decizia noastră, nici a mea, nici a antrenorului Marcel Țenter, iar dacă cineva spune altfel, minte. Pentru noi este o mare pierdere plecarea lui Rob”, a declarat președintele executiv al „U” Mobitelco BT Cluj, Mircea Cristescu. Rob Stanley Thomson al IV-lea (foto, în alb) este un adevărat globe-trotter. A jucat pentru prima dată în afara SUA, în Turcia, dar nu i-a plăcut și a plecat după doar zece zile. A urmat Ungaria, unde a evoluat la Debrecen, cu care a ajuns până în finala campionatului. Drumurile sale baschetbalistice au continuat cu echipe din Italia, Grecia, Rwanda, SUA (Liga ABA), Congo, Angola, Liban, Franța și România.
În Africa au fost niște locuri și momente speciale. Ne-am implicat în multe activități comunitare. Rwanda ne-a dat multe nouă și am dorit să dăm și noi ceva înapoi Rob Thompson, baschetbalist „U” Cluj
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER