Textul inițial al Ordonanței de Urgență nr. 38/2017, promulgată în luna mai a anului trecut de cabinetul Grindeanu, a fost modificat în Parlament, formula finală trimisă președintelui țării, spre promulgare, fiind una favorabilă exploatării resurselor publice în interes privat.
Trei ar fi modificările operate de parlamentari și care ridică mari semne de întrebare:
1. a dispărut pragul maxim de 5% din bugetul local, fixat inițial de guvern, pe care primăriile îl puteau direcționa către sport.
2. au fost șterse orice referiri la obligativitatea de a respecta legislația comunitară și cea națională privind ajutorul de stat.
3. bazele sportive administrate de stat se pot da spre folosință gratuită cluburilor, indiferent că acestea sunt private sau publice.
Fiecare din cele trei schimbări favorizează puternic cheltuirea necontrolată resurselor publice, iar unul din puncte este „cu dedicație” pentru patronii cluburilor private, care vor putea folosi gratuit infrastructura statului pentru a face profit în folosul propriu.
Plafonul inițial destinat activităților sportive, de maximum 5% din buget, a dispărut
Prima coloană este alocată textului inițial al Legii Sportului (în acest caz, nu se prevedea nimic în legea din 2000), cea de-a doua coloană conține textul din OUG 38/2017 a lui Grindeanu, cea de-a treia coloană conține textul așa cum a fost votat de Senat, cea de-a patra coloană este și forma finală, cu modificările făcute în comisie și votate în plenul Camerei Deputaților. Ultima coloană este rezervată explicațiilor date de autorii amendamentelor. Așa cum se poate observa, în forma finală a dispărut mențiunea cu plafonul maxim de 5% din buget, autorii modificării explicând că se lasă la latitudinea autorităților câte procente din buget pot cheltui cu sportul
1. Textul inițial al OUG 38/2017, semnat de fostul premier Grindeanu, punea la Articolul 18, punctul 4, alineatul 3, un prag maxim până la care primăriile puteau cheltui banii comunităților pentru activități sportive: „Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea activității sportive potrivit alin. 1 și 2 în limita a maximum 5% din bugetul aprobat„.
Plafonul maxim a trecut și de Senat. Însă Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților a scos această limită. Textul final adoptat de Camera Deputaților (forul decizional), trimis spre promulgare, arată astfel: „Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea infrastructurii și activității sportive, potrivit alin. 1 și 2, din bugetul aprobat”.
Motivarea autorilor: „Pentru a se lăsa la latitudinea autorităților publice locale stabilirea procentului pe care pot să îl aloce activității sportive”.
Efectul acestei modificări poate fi ușor de intuit: s-a eliminat o frână importantă pentru edilii care, nechibzuit sau interesat, ar fi dispuși să cheltuiască sume disproporționat de mari pentru finanțarea cluburilor înființate de primării.
Deja există îngrijorări și perturbări majore în competițiile sportive. Sportul de stat a revenit în forță în România, iar echipele finanțate de la buget au înghițit deja, cam peste tot, adversarii din privat.
Spre exemplu, în Liga 2 la fotbal, 6 din primele 7 clasate sunt, în acest moment, cluburi patronate de autoritățile locale. Excepția este ASU Poli Timișoara. În prima ligă la handbal masculin, situația este aceeași: 13 din cele 14 competitoare au ca proprietari primăriile localităților. Excepție face formația din Odorheiu Secuiesc, al cărei patron este afaceristul și politicianul Verestoy Attila.
Primăria Bucureștiului dă către gruparea municipalității, CSM București, o sumă anuală de peste 12 milioane de euro – buget comparabil cu cel al FC FCSB.
În acest moment, suma alocată CSM București reprezintă 1,2% din cei aproximativ un miliard de euro din bugetul Capitalei.
Parlamentarii n-au mai considerat necesar să amintească de „respectarea legislației naționale și comunitare”
Atât OUG 38/2017, cât și Senatul au păstrat mențiunea din final „cu respectarea legislației naționale și comunitare”. Camera Deputaților, care e ;i for decizional, a eliminat-o.
2. Tot la Articolul 18, Alineatul 1, textul inițial al OUG 38/2017 prevedea că finanțarea activității sportive de către primării trebuie să fie făcută „cu respectarea legislației naționale și comunitare din domeniul ajutorului de stat”.
Senatul a păstrat această mențiune la finalul textului respectiv. Însă în Camera Deputaților, pe ultima sută de metri, un grup de deputați și senatori PSD a propus o nouă formă, din care prevederea privind respectarea legislației a dispărut cu totul. Autorii inițiativei sunt deputații Nicolae Georgescu, Costin Radu Vasilică, Nicolae Velcea și Simona Oprescu Bucura, precum și senatorii Constantin Șerban Valeca, Gheorghe Marin și Mariana-Cristina Stocheci – toți de la PSD.
Această modificare, au explicat pentru ProSport juriști specializați în legislația din domeniu, poate ușura, în principiu, munca autorităților, care nu vor mai fi obligate să întocmească un dosar în plus prin care să demonstreze explicit respectarea legislației privind ajutorul de stat. „Dacă își închipuie că așa nu vor mai fi obligați să respecte legislația națională și cea a UE din domeniu, respectivii inițiatori ai modificării se înșală. Există deja Legea ajutorului de stat, care trebuie respectată de toată lumea, chiar dacă în acest text de lege, privind sportul, nu este menționată expres respectiva condiție. Deocamdată, cât încă mai suntem în UE, trebuie să respectăm legislația de aici. În caz contrar, Comisia Europeană se poate sesiza, iar România va suporta consecințele. Sumele considerate ajutor de stat trebuie returnate, iar statul român – obligat să plătească niște sancțiuni”, a menționat, pentru ProSport, un avocat specializat în domeniu.
Special, special, special, dedicație de la Parlamentul României pentru patronii de cluburi!
Articolul 30 fusese lăsat nemodificat de OUG emisă de Grindeanu. Senatul a strecurat facilitatea de a beneficia gratuit de stadioane și baze și pentru cluburile private. Deputatul Vasile Câtea a tăiat nodul gordian cu sintagma generică „structurile sportive”
3. Articolul 30 este unul de-a dreptul special, închinat oamenilor de afaceri interesați de profit făcut pe infrastructura statului. În textul inițial al Legii 69/2000, se menționa: „Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosință gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive (…)”.
Așadar, după cum remarcați, era vorba de cluburile de drept public, adică acelea care au statul ca proprietar.
Apoi, succesiv, au apărut două modificări interesante.
Mai întâi, o mână dibace a strecurat, în versiunea ieșită de la Senat, un mic „amănunt”: „Cluburile sportive publice și private pot primi spre administrea sau în folosință gratuită, potrivit legislației privind activitățile sportive, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive (…)”.
În final, în Camera Deputaților, deputatul PSD și președinte al FR de Box Vasile Câtea, împreună cu Comisia pentru Învățământ, a rezolvat simplu cazul, dând forma finală după cum urmează: „Structurile sportive pot primi, după caz, spre administrare sau în folosință gratuită, conform legislației în vigoare, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive (…)”. În textul trimis președintelui României nu se mai face, așadar, nicio specificare relativ la statutul cluburilor care vor beneficia gatuit de infrastructura statului, vorbindu-se generic de „structuri sportive”.
Direcția unde bat aceste modificări este clară. Spre exemplu, Gigi Becali își dorește de foarte mult timp să folosească Arena Națională în condiții preferențiale, după cum și Ionuț Negoiță ar vrea să joace pe Dinamo fără să plătească.
Becali, care este nașul cuplului de primari Pandele (Voluntari) – Firea (București), ar putea solicita și primi, absolut legal (dacă legea va trece în forma actuală), folosirea sau chiar administrarea gratuită a celui mai mare și mai scump stadion din România. În prezent, FC FCSB plătește 13.000 de euro chirie pentru fiecare meci jucat pe Arena Națională.
Stadionul cu capacitate de 55.000 de locuri a costat statul român 245 de milioane de euro.
La rândul său, Ionuț Negoiță plătește azi aproximativ 2.000 de euro către CS Dinamo pentru fiecare meci jucat de FC Dinamo 1948 pe stadionul din Șos. Ștefan cel Mare. În noile condiții, n-ar exista niciun impediment ca Negoiță să ceară, iar guvernul să accepte, folosirea gratuită a stadionului – indiferent că e vorba de cel de acum sau de cel nou, care e posibil să se construiască până în 2020.
Noul stadion Dinamo, care se preconizează că va fi terminat până în 2020, ar urma să aibă 20-25.000 de locuri și să coste între 30 și 37,5 milioane de euro.
Foarte interesați de stadionul Rapid sunt și oficialii clubului Academia Rapid, înființat astă-vară sub patronajul primarului Dan Tudorache, de la Sectorul 1. În acest moment, echipa din Liga 4 plătește 3.500 de lei pentru fiecare meci jucat pe vechiul stadion Rapid și 1.200 de lei ora de antrenament. Banii sunt încasați de CS Rapid.
Statul român va reconstrui și acest stadion, termenul de finalizare fiind tot până în 2020, înainte de Campionatul European. Prețul noului stadion, de asemenea finanțat integral de la bugetul statului român, se anunță a fi în jurul sumei de 25 de milioane de euro, iar capacitatea tribunelor – de 14.500 de locuri.
Alte cluburi private care ar putea obține folosirea gratuită a infrastructurii construite și întreținute de stat ar fi CSU Craiova (care în prezent are contract de închiriere pentru noua arenă „Ion Oblemenco”, de 30.000 de locuri și care a costat bugetul României peste 52 de milioane de euro) și Petrolul (acum plătește pentru noul „Ilie Oană” aproximativ 1.000 de euro la fiecare meci).
„La prima vedere, într-adevăr, sună a ajutor de stat această nouă formă a legii, așa cum a fost trimisă ea spre promulgare prima oară. Trebuie să vedem însă în ce condiții se vor face aceste atribuiri, dacă se vor face. De la caz la caz. Legea prevede mai multe modalități… Pot fi licitații, pot fi anumite scheme care să fie folosite”, a explicat pentru ProSport o altă sursă bine informată în privința legislației care vizează ajutorul de stat.
Legea ajutorului de stat poate fi citită aici.
Modificările la Legea Sportului nr. 69/2000 au fost trimise, în forma prezentată de ProSport mai sus, către promulgare la președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a respins-o și a trimis-o înapoi, la Parlament, spre reexaminare, cu mai multe observații. ProSport a prezentat obiecțiile președintelui aici.
De acum încolo, procedura este simplă. Parlamentul va reanaliza textul, dar nu este obligat să facă și modificări. Îl poate retrimite în aceeași formă la președinte, care va trebui să-l promulge, pentru că nu are dreptul de a-l respinge de două ori.
Iată textul modificărilor la Legea Sportului, așa cum a fost el votat de Camera Deputaților.
Care e cea mai bună extremă dreapta a lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER