România continuă să existe în patinajul artistic de elită. După ce mai bine de un deceniu numele Roxanei Luca era sinonim cu performanța autohtonă în competițiile de anvergură, acum Sabina Măriuță (16 ani) îi calcă pe urme celei mai bune patinatoare tricolore. Un schimb de generații care s-a făcut oficial la începutul acestui an, când sportiva cu cetățenie româno-canadiană a reprezentat România la Europenele din Berna.
Povestea Sabinei Măriuță este simplă și începe în urmă cu 12 ani, la Iași. Puștoaica avea 4 ani când familia ei a decis că este timpul să înceapă o nouă viață în Canada, o nouă promisiune pentru ea și fratele ei, Lucian. „Cred că asta a fost șansa mea, pentru că dacă aș fi rămas la Iași, nu știu dacă aveam vreo șansă să fac ceva cu patinajul. Totul s-a așezat astfel încât am ajuns să descopăr și să fac ceea ce îmi place”, explică ea. Vorbește încet și își alege cu atenție cuvintele, unele căpătând articulări ciudate din cauza accentului francez care se ghicește după primele vorbe.
„Prea feminină pentru hochei”
Viața într-o țară unde gheața și patinele erau ingredientele principale ale distracției zilnice i-a îndreptat pașii Sabinei pe când avea 7 ani spre unul dintre zecile de patinoare din Montreal. După numai câteva zile, decizia era luată: patinaj artistic. „Mi-a plăcut din prima, eram foarte ambițioasă și voiam să fiu ca patinatoarele pe care le vedeam la televizor. Acolo este dezvoltat foarte mult și hocheiul feminin, dar nicio clipă nu m-am gândit că aș putea face așa ceva. Sunt prea feminină pentru un sport atât de dur, de aceea patinajul era tot ce îmi doream”, zâmbește ea. Ceea ce la început a fost doar un hobby a început să prindă contur sub îndrumarea antrenorilor Maryse Gauthier și Josee Normand. De aici până la ideea de a reprezenta România nu a mai fost decât un pas. „Era o fată care dorea să concureze pentru România, Teodora Vigu, și venise să ceară ajutorul antrenoarei mele. Am vorbit cu ea și am aflat că ar exista o șansă să reprezint România. Mi s-a părut interesant să pot concura pentru țara în care m-am născut, și așa a început totul”, explică Sabina. Patru ore de antrenament zilnic
Dacă în anii imediat următori plecării în Canada revenirile în țară erau rare, acum, de când reprezintă România, își împarte timpul între cele două țări. „Vin cam de cinci-șase ori pe an. Până acum m-am antrenat mai mult la Brașov, unde sunt niște condiții foarte bune. E un pic greu cu drumul, dar îmi place ceea ce fac și asta îmi dă putere să merg mai departe”, spune ea. Elevă în clasa a X-a, Sabina combină cursurile și lecțiile cu cele patru ore de antrenament zilnic. „Mama mă sprijină foarte mult. A fost tot timpul alături de mine încă de la început, iar acum este parte importantă a prezenței mele în concurs. Inventăm împreună costumele cu care evoluez, iar ea le creează. Se pricepe foarte bine, suntem o adevărată echipă”, spune patinatoarea. Mai mult, propriul stil nu se oprește doar la imaginea de pe gheață, ci și la coloana sonoră pe care evoluează: „Muzica mi-o aleg singură, îmi place mult cea clasică, iar coregrafa Suzanne Luis mă ajută să o folosesc cât mai bine”.
Următoarea oprire: Jocurile Olimpice
Campioană națională de seniori în 2010, Sabina a debutat oficial pentru România la Europenele de la Berna, în urmă cu o lună. Primul concurs de anvergură a coincis și cu prima prezență la competițiile de seniori. Nu a prins finala, însă a învățat multe. „A fost o experiență unică, foarte greu de definit în cuvinte. Am avut emoții foarte mari, în plus, nici nu m-am antrenat cum trebuie, pentru că am avut dureri foarte mari la genunchi, am avut două tendinite și apă. Am fost aproape în pauză totală”, explică ea. Acum se pregătește pentru Mondialul de la Tokyo, care va avea loc la finalul acestei luni, încă un pas spre visul ei: prezența la Jocurile Olimpice de iarnă, de la Soci, din 2014. „Trag tare pentru Mondiale, îmi doresc să ajung acolo, însă federația va avea un ultim cuvânt în ceea ce privește prezența mea acolo. Ținta mea este Soci 2014 și cred că prin foarte multă muncă pot ajunge acolo”, explică Sabina. Un vis care a prins formă în momentul în care a hotărât să reprezinte România.
Este și propriul manager
Lipsa banilor o determină de multe ori pe Sabina să meargă singură la concursuri. „Niciodată nu mi-a fost teamă că nu m-aș putea descurca. Pot să am grijă de mine, să mă descurc. Știu care sunt condițiile, ar fi absurd să nu mă împac cu situația. Când se poate, vine antrenoarea cu mine, când nu, asta e. Știu că trebuie să fiu foarte bine pregătită, pentru că nu are cine să îmi mai dea sfaturi”, explică ea.
Individualul, calea de mijloc
Dacă patinajul artistic era clar singura alegere care se plia pe visul ei, proba individuală la care participă a venit ca a doua opțiune categorică. „Sincer, mi-aș fi dorit să particip și la proba de dans, însă eram prea scundă pentru ceea ce se cere acolo, iar pentru proba de perechi sunt prea înaltă. Astfel că individualul a fost calea de mijloc, singura alegere spre care puteam opta”, zâmbește Sabina.
3 triple sărituri conține programul Sabinei
16 ani a împlinit Sabina Măriuță pe 4 februarie
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER