Tribunalul București a început, joi, audierea inculpaților din dosarul privind transferurile de jucători, fiind ascultați Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Ioan și Victor Becali, în cazul lui George Copos, Cristian Borcea și Gigi Nețoiu, care au lipsit, fiind emise mandate de aducere.
Instanța trebuia să îi audieze și pe George Copos, patronul Clubului Rapid, Cristian Borcea, președintele executiv al Clubului Dinamo, și Gheorghe Nețoiu, fost acționar al acestui club, însă aceștia au lipsit la termenul de joi, astfel că judecătorii au decis emiterea unor mandate de aducere pentru următorul termen, din 22 decembrie.
Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Ioan și Victor Becali s-au prezentat la instanță pentru a fi audiați în dosarul în care mai mulți patroni de cluburi de fotbal, impresari și oameni de afaceri au fost deferiți justiție pentru tranferurile mai multor jucători de fotbal.
Instanța a început audierile cu fostul director al Clubului de fotbal Oțelul Galați, Mihai Stoica. După ce i s-au repetat acuzațiile aduse de anchetatorii DNA, Stoica a arătat în fața instanței că este nevinovat și că își menține declarațiile date în fața procurorilor anticorupție.
Întrebat în legătură cu jucătorul Iulian Arhire, Stoica a arătat instanței că transferul acestuia în străinătate a reprezentat un succes la nivelul anului 1999. Stoica a precizat că tranferul lui Arhire s-a făcut pentru suma de 150.000 de dolari, plus 550.000 de dolari, bani ce au ajuns la impresarul sud-coreea care s-a ocupat de tranferul jucătorului la clubul Pohang Steelers.
Potrivit lui Stoica, transferul ar fi fost un succes pentru că Arhire „era un jucător limitat, s-a și dovedit, care nu a jucat mai nimic”, acesta valorând, potrivit grilei de tranfer de la acea vreme, doar aproximativ 25.000 de dolari. În contextul în care Pohang Steelers a oferit clubului Oțelul Galați 150.000, acesta din urmă, care „era într-un mare impas financiar” a câștigat mai bine de 125.000 de dolari prin trasferul acestui jucător „slab cotat”. Stoica a arătat că i s-a părut „foarte mare” comisionul impresarului sud-coreean, dar că per total tranferul lui Arhire a scos clubul din impasul financiar în care se afla la acea vreme.
Întrebat de ce cei 150.000 de dolari au fost trecuți în vistieria clubului gălățean la un interval mare de timp, Stoica a motivat că totul s-a petrecut din vina casierului clubului, care a făcut o eroare de consemnare, dar care totuși a fost îndreptată la un an de zile de la primirea banilor.
Instanța l-a întrebat apoi despre modul înstrăinării drepturilor federative ale jucătorului Florin Cernat, Stoica explicând instanței că la acel moment nu exista nicio lege care să impună semnarea unui memorandum privind aceste drepturi ale jucătorilor de fotbal. El a precizat că oricum în orice acțiune a sa și-a anunțat mai întâi superiorii și Consiliul de Administrație al Clubului Oțelul Galați.
Mihai Stoica a mai spus că Cernat era un jucător de perspectivă și că de transferul acestuia s-a ocupat Ioan Becali, care a obținut pentru fotbalist o ofertă de 700.000 de dolari. Stoica a adăugat că toate actele de tranfer și tot ce ținea de aceste proceduri erau cunoscute de către Federația Română de Fotbal (FRF), care era unul dintre pionii din procedura de tranfer.
Următorul audiat a fost Ioan Becali, care a ținut ca la începutul declarației sale să îi facă o scurtă introducere judecătorului din acest caz (care este o femeie – n.r) despre ceea ce înseamnă fotbal și nivelul ratei de transfer a jucătorilor din România în raport de alte țări din lume la momentul anilor 1990 – 2006.
„În fotbalul românesc de după 1990, sumele ceva mai mari de bani obținute pentru transferul unui jucător au însemnat enormități pentru lume și pentru procurori. La acea vreme, 700.000 de dolari pentru un jucător era ceva fantastic. Vedeți exemplul jucătorului Schneider. El a fost luat de un club cu 11 milioane de euro, după ce anterior de asta fusese achiziționat de respectivul club cu 24 de milioane de euro. Cei 13 milioane de euro sunt bani pierduți din cauza lipsei de adaptare a jucătorului, din cauza ineficienței sale pe acest fond de neadaptare. Trebuie să înțelegeți că fotbalul și tranferurile înseamnă șansă, noroc. Procuratura românească nu a înțeles însă fenomenul fotbal. De exemplu, Gică Hagi, care este un mare fotbalist, un bun antrenor, dar fără noroc, nu a avut noroc. Alții au avut”, a explicat Ioan Becali în preambulul declarației sale.
Ioan Becali a spus apoi că este nevinovat pentru toate acuzațiile aduse de anchetatori.
Întrebat în legătură cu transferul lui Cosmin Contra, Ioan Becali a spus că acesta a semnat contractul cu clubul Deportivo Alaves pentru 800.000 de dolari în patru ani de zile. Astfel, Contra trebuia să primească 200.000 de dolari anual, în două tranșe, primăvara și toamna. Becali a recunoscut că Deportivo Alaves trimitea salariul fotbalistului prin contul său, însă a precizat că fotbalistul și-a primit întotdeauna banii.
Ioan Becali a precizat că, în acest caz, Contra a primit doar 200.000 de euro, respectiv „în toamnă și în primăvara anului viitor”, ca urmare a faptului că după acel moment nu a mai jucat la Clubul Deportivo Alaves. „Era și normal ca eu să nu-i mai dau niciun ban de vreme ce clubul nu-l mai plătea pentru că a plecat și nu mai juca pentru ei”, a conchis Becali.
În legătură cu transferurile jucătorilor Ionel Ganea, Paul Codrea și Bogdan Mara, Ioan Becali a arătat instanței că nu a avut nicio implicare în aceste cazuri.
A urmat apoi audierea lui Victor Becali, care a spus instanței că în cazul tranferului lui Paul Codrea el nu a avut nicio implicare, la acea vreme neavând licență de agent FIFA. În alte cazuri, după ce a obținut licența, Victor Becali a spus că l-a mai ajutat pe Ioan Becali cu unele transferuri, dar doar legat de traducerea unor acte și de efectuarea unor drumuri la Atena privindu-l pe jucătorul Lucian Sânmărtean.
În declarația sa, Gheorghe Popescu a arătat instanței că în perioada anului 2000, când s-a făcut perfectarea înstrăinării drepturilor federative ale jucătorului Lucian Sânmărtean, el era încă jucător de fotbal și că încă participa la meciuri. El a adăugat că ulterior, în anul 2003, când s-a încheiat contractul dintre jucător și clubul de fotbal Panathinaikos Atena, el abia își luase licența de agent FIFA. Popescu a precizat că singurul ajutor oferit în cazul transferului lui Sânmărtean a fost acela de a traduce o serie de acte datorită faptului că știa bine limba engleză.
Instanța a admis apoi o cerere a avocatului lui Jean Pădureanu, președintele Clubului de fotbal Gloria Bistrița, prin care a solicitat emiterea unei adrese către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” care să-l expertizeze din punct de vedere medical. Avocatul lui Pădureanu, Dan Cazacu, a arătat instanței că dorește suspendarea procesului cu privire la clientul său, pentru că acesta este grav bolnav, astfel că de mai multe termene nu se poate prezenta la proces.
Astfel, avocatul a depus 102 file cu acte medicale ale lui Pădureanu, precizând totodată că de aproape trei ani are stimulator cardiac pe fondul unor grave probleme de inimă. Cazacu a cerut instanței să dispună efectuarea unei expertize de către INML, în care să se arate „care sunt problemele medicale exacte, vechimea afecțiunilor depistate de doctori și dacă bolile depistate îi permit acestuia participarea la proces”. Avocatul a motivat că în acest context s-ar impune suspendarea judecării în cazul clientului său, întrucât dreptul acestuia este acela de a fi prezent la proces.
Instanța a admis cererea avocatului doar cu privire la notificarea INML, care să trimită un răspuns dacă în raport de dosarul medical prezentat de avocat se impune efectuarea expertizei solicitate.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu, Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999 – 2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor
Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers,
Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999,
Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999,
Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart, din iulie 1999,
Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la F.C. Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001,
Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina,
Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves,
Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam,
Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena,
Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul,
Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004
Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.
MEDIAFAX
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER