IMPRESIONANT! Lidia Șimon a terminat maratonul de la CE cu tălpile însângerate!

Gândiți-vă cât de greu e să pășiți pe plajă după ce v-ați
zgâriat într-o scoică. Sau cât de teribil v-a fost în copilărie
când un cui tăios v-a străpuns talpa moale a „Drăgășaniului”!
Groaznic, nu? Parcă și amintirea acelor accidente vă face să
tresăriți! Ați deschis probabil pagina și v-au sărit în ochi
pozele? Citiți următoarele rânduri și veți simți o bucățică din
suferința Lidiei Șimon.

Cursa de maraton din cadrul Europenelor poate fi pusă în vitrina
afectivă a supercampioanei de 37 de ani alături de argintul olimpic
de acum zece ani sau de aurul mondial din 2001. Nu prin prisma
clasării (loc 12 – 2h36:52), ci datorită modului în care miniona
fondistă a ales să lupte cu ea însăși pentru a încheia cei 42,195
km. Asemenea unei gladiatoare însângerate și hăituite de inamicii
ce i-au luat urma, ea a păstrat în câmpul vizual doar propria-i
cazemată, finișul izbăvitor! Prețul? Sfâșietor! O suferință
apocaliptică…

Bășicile
enervante

Soția lui Liviu e în plutonul fruntaș și totul decurge conform
planului. „De la km 5 simt că tălpile îmi ard și pașii devin extrem
de dureroși. Trag de mine, îmi spun că e ceva trecător, dar de la
km 10 gluma se îngroașă! Îmi apar deja bășicile, la ambele
picioare, și realizez că maratonul va fi greu. Și îmi propun să
lupt enorm, mai ales pe plan psihologic”, își rememorează Lidia
cursa. Fondista strânge din dinți, își maschează durerea și
înaintează, dar pentru Liviu, soț și antrenor, Lidia e precum o
carte deschisă.

Soțul caută un
televizor

Liviu îi face un semn întrebător, conștientizând că vicecampioana
olimpică aleargă cu frâna de mână trasă și… „mă determină să
părăsesc circuitul și să caut o cafenea pentru a urmări cursa la
televizor. Trebuia să înțeleg mai bine ce se întămplă cu ea!
Comunicasem chiar cu antrenorul federal Zsolt Gyongyossy și cu
asistentul Constantin Dănicel pentru a le spune că totul e OK. Dar
ce avea să vină…”. Un adevărat episod cumplit împărțit pe mii de
metri.

Sânge prin pantofi

Pe măsură ce trece de prima jumătate a cursei, bășicile i se sparg,
sângele începe să-i țâșnească prin pantofii de alergare, iar Lidia
simte că pur și simplu calcă pe cioburi. Încearcă să se abată de la
stilul natural de alergare, dar pierde sutimi esențiale pe anumite
porțiuni ale circuitului. Secvențele continuă prin vocea Lidiei:
„La curbe mă opresc, pentru că e cel mai dureros. Mi se sugerează
să fiu atentă la lungimea pasului, dar nu mai pot, pentru că încerc
să-l măresc numai pentru a nu mai avea dureri”.

Apă și
transpirație

Dar de unde acele răni, ne întrebăm cu toții… Medicul lotului,
doamna Maria Conea, ne explică fenomenul. „În pantof s-a strecurat
apa picată în momentele în care ea se hidrata. Apa a interacționat
cu transpirația și prin frecare s-au format aceste bășici, care
ulterior s-au spart”. În realitate, bucăți de carne vie! Dar în
pofida acestei piedici violente, Șimon continuă! „Vreau să ajung la
sosire pentru că mă așteaptă chiar și fiul meu de șapte ani,
Cristian, venit pentru prima dată să mă încurajze. Trebuie să
ajung!”. Și ținta e atinsă. Prin ce chinuri! Lidia trece după mai
mult de 150 de minute linia de finiș, iar locul parcă nici nu mai
contează!

Masca de
oxigen

Contează însă enorm prin ce a trecut tricolora stabilită în
Colorado chiar și după finiș. „Durerile pe care le-am avut în
timpul cursei m-au epuizat, iar respirația era greoaie. La final, a
trebuit să fac perfuzii de hidratare și să mi se pună masca de
oxigen. Cristian, fiul meu, a început să plângă, dar mami și-a
revenit repede”. Cu ce a rămas Lidia? „Cu durerea fizică, mă scol
și mă duc la somn. Dar durerea sufletească provocată de faptul că
nu am luat medalie e infinit mai mare!”.

Niciodată nu mi s-a
întâmplat așa ceva, să termin cu picioarele în
sânge
Lidia Șimon, maratonistă

Am nevoie de două luni de pauză pentru a mă gândi la o altă
cursă!
Lidia Șimon, maratonistă

Daniela Cîrlan,
cealaltă maratonistă româncă, nu a terminat
cursa

Cristi a ajutat-o psihic,
fiind prezent pe traseul de concurs
Liviu Șimon, soț și antrenor

Moroșanu
și Gavrilă, pe cinci

Deși a condus aproape trei sferturi din cursă, Angela Moroșanu a
încheiat vineri seara, finala de la 400 m garduri, abia pe poziția
a cincea 54.58 (cel mai bun rezultat al sezonului). Plecată de pe
culoarul al patrulea, ieșeanca era cotată drept favorită la o
medalie. Și prietena ei, triplusaltista Adelina Gavrilă, s-a clasat
tot pe cinci (14,33 m) în finala desfășurată sâmbătă.

Ursu pe locul opt, Bîrcă pe
17

Aseară, în ultima zi a CE, în finala de la aruncarea discului,
Sergiu Ursu s-a clasat pe poziția a opta, cu un rezultat de 63,11
m. În proba de 5.000 m, eleva lui Augustin Barbu, Roxana Bîrcă s-a
clasat a 17-a cu timpul de 16:06.10. Finala de la 4×400 m, cu
ștafeta feminină a României plasată pe culoarul opt, s-a terminat
după închiderea ediției.

Ediția viitoare a CE în aer liber se va disputa înaintea JO de la
Londra, la Helsinki, în vara lui 2012

2 medalii de argint a cucerit România la
acest CE. Tot prin Nicoleta Grasu și Marian Oprea, cei care luaseră
bronz la ediția precedentă