Brigada diverse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Inspirați de celebrele interviuri ale cârcotașilor cu două sau mai multe personaje adunate într-un loc, am lansat o provocare polului bucureștean de pe lista FIFA a arbitrilor români. După o zi care începuse la 6:00 dimineața cu alergări în briza Antalyei și care a continuat cu aproape 6 ore de teorie administrate de instructorul FIFA în hotelul Kervansaray din Lara, Alexandru Tudor, Alexandru Deaconu și Aurelian Bogaciu au răspuns „în brigadă” la întrebările reporterului ProSport. Răspunsuri diverse, la întrebări inedite. După cum urmează.

Gata, domnilor, să începem! Nume, prenume, poreclă…
Deaconu: Alexandru Deaconu, cu „e”. Au greșit cei de la Sfatul Popular, că pe tata îl cheamă Diaconu. Poreclă nu am.
Tudor: Dan Alexandru Tudor. Lumea îmi spune Dan sau Dani. Doar voi ziariștii Alexandru sau Brad Pitt.
Bogaciu: Dumitru Aurelian Bogaciu. Aveam în copilărie o poreclă, dar nu e de scris în ziar.

Pe ce stadion ați fost prima dată ca spectator?
Deaconu: Pe „Republicii”, dar nu mai știu cine juca.
Tudor: Pe „23 August”, pe copertină, la 4 ani. Oricum, nu mă interesa fotbalul atunci.
Bogaciu: Tot pe „23 August”, la un România – Cehoslovacia.

„De ce mă filmezi?”. A explodat împotriva cameramanului pe teren

00:00

Iranul atacă decizia SUA. E haos

23:55

Ați jucat fotbal în copilărie? Unde?
Deaconu: Deja știe toată lumea unde: la Steaua și Steaua Mizil.
Tudor: La Gloria București și Voința.
Bogaciu: Da, 14 ani. La Metalul și la naționalele U 17 și U 19. M-am lăsat de fotbal pentru arbitraj.

Becali, Borcea sau Copos?
Deaconu: Barak Obama!
Tudor: Elisabeta a II-a a Angliei.
Bogaciu: Ștefan Bănică… junior, dar și seniorul era bun.

Mare sau munte?
Deaconu: Mare.
Tudor: Munte, clar!
Bogaciu: Mare.

Ce om v-a impresionat până acum cel mai tare?
Deaconu: Mugur Isărescu, pentru felul în care a gestionat situația leului în condițiile crizei și eroul de la Brașov, care a fost ucis în timp ce alerga după criminalul de la jaful recent.
Tudor: George N. Gherghe și Manușaride. (n.r. – ambii sunt considerați doi mari pedagogi în arbitrajul românesc)
Bogaciu: Cel care a instrumentat la Haga cazul Insulei Șerpilor.

Hagi, Dobrin, Balaci sau Mutu?
Deaconu: Aș spune Hagi, că a fost fotbalistul generației mele, dar nu cred că e corect pentru ceilalți.
Tudor: Nu pot răspunde, ar fi unfair.
Bogaciu: Cu siguranță, Hagi!

Care este cel mai fair play jucător din Liga I cu care v-ați întâlnit?
Deaconu: Costin Lazăr.
Tudor: Bogdan Argeș Vintilă.
Bogaciu: Petre Marin.

Cel mai important meci al carierei?
Deaconu:  Saint Etienne – Valencia, anul trecut, în Cupa UEFA.
Tudor: Spania – Portugalia.
Bogaciu: Finala Cupei României dintre CFR Cluj și Urziceni.

Ce este o valiză?
Deaconu: Ha ha! Nu am auzit despre așa ceva decât de la voi, ziariștii.
Tudor: Nu cunosc, nu folosesc așa ceva.
Bogaciu: Recuzita lui nea Mărin Miliardar, cea în care își căra prazul.

Dar o brichetă?
Deaconu: Nu fumez, îmi pare rău…
Tudor: Ceea ce aveam eu nevoie aseară.
Bogaciu: Cu ea aprind eu grătarul.

La final de carieră vă veți gândi la postul de președinte al CCA?
Deaconu: Da, bineînțeles.
Tudor: Da. Eventual ca ajutor al lui Sandu Deaconu – (râde).
Bogaciu: Mai am 18 ani de arbitraj. Nu mă gândesc la așa ceva.

 

Deaconu, întrebat de brichetă

Deplasarea către Antalya a arbitrilor a născut mai multe momente amuzante. Cel mai interesant a fost provocat de un angajat al Aeroportului „Aurel Vlaicu”. În momentul în care Alexandru Deaconu a predat bagajul, unul dintre ofițerii stabilimentului l-a întrebat în glumă pe central: „Brichete aveți, domnule Deaconu?”. Spre amuzamentul celor prezenți, acesta a continuat: „Chiar dacă a fost corect, eu, ca rapidist, am fost foarte supărat atunci”.