Dezvăluirile de senzație ale lui Alexandru Boc! Fundașul de legendă marcator cu Liverpool joacă fotbal și la 80 de ani: „Mitică Dragomir mi-a spus că nu va mai fi!”. EXCLUSIV

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ajuns la 80 de ani, Alexandru Boc are povești care te-ar face să stai cu el de vorbă zile întregi. Sau poate chiar mai mult. Retras din lumea fotbalului de o bună bucată de timp, fostul mare fundaș a acordat un interviu în exclusivitate pentru ProSport.

Campionul României cu Petrolul Ploiești și Universitatea Craiova are în continuare o memorie incredibilă și joacă fotbal chiar și la această vârstă. Omul care a marcat contra lui Liverpool este un exemplu pentru cei tineri!

Alexandru Boc s-a retras la doar 30 de ani! Marcator cu Liverpool și apoi arestat 

Născut la Vașcău, în județul Bihor, Alexandru Boc a făcut aici primii pași în fotbal. Acum, echipa din localitate este în al cincilea eșalon din fotbalul județean.

În 1964, Boc a ajuns la Petrolul, iar doi ani mai târziu a devenit campionul României. A fost una dintre cele mai bune generații ale Petrolului, cu frații Dridea în mare formă.

În urmă cu 60 de ani, Boc s-a remarcat într-un meci intrat definitiv în istoria fotbalului românesc. Fostul internațional român reușea să marcheze împotriva gigantului Liverpool, într-un meci fabulos câștigat de Petrolul la Ploiești, scor 3-1.

În cele din urmă, prahovenii ratează calificarea în Cupa Campionilor Europeni, în condițiile în care englezii câștigă meciul decisiv de la Bruxelles, scor 2-0.

• Cum a arătat Petrolul în marea victorie cu Liverpool: Mihai Ionescu – Gheorghe Pahonţu, Alexandru Boc, Gheorghe Florea, Mihai Mocanu – Octavian Dincuţă, Petre Dragomir – Constantin Moldoveanu, Mircea Dridea, Alexandru Badea, Virgil Dridea. Antrenori: Constantin Cernăianu si Nicolae Marinescu.

În 1967, Boc bifează al doilea club al carierei, după ce se transferă la Dinamo. Aici, bihoreanul câștigă un alt trofeu, de această dată Cupa României. Totuși, entuziasmul se duce destul de repede, Boc având mari probleme în afara terenului.

Un moment delicat din viața fostului apărător a avut loc în 1969, atunci când a bătut un ofițer de Securitate și a stat în arest mai bine de un an. Așa că Alexandru Boc a ratat Campionatul Mondial din 1970, unde naționala României a dat peste Brazilia lui Pele.

Totuși, Boc nu renunță la fotbal, dar nici la Dinamo nu mai poate să joace. Așa că fostul apărător se duce la Sportul Studențesc, unde joacă o scurtă perioadă, între 1970 și 1971.

Apoi, Boc ajunge la Rapid, în 1971, iar doi ani mai târziu devine jucătorul Universității Craiova. În Bănie, acesta câștigă un alt titlu de campion. Este jucătorul oltenilor până în 1976 și se retrage, astfel, la doar 30 de ani.

În tricoul naționalei României, Boc a prins șase meciuri. A jucat pentru prima noastă reprezentativă între 1967 și 1971.

După finalul carierei sportive, Boc a mai fost președinte la Universitatea Craiova în 1998, observator de joc și vicepreședinte al Comisiei de Disciplină a FRF.

Alexandru Boc, în formă maximă la 80 de ani: „Acum sunt accidentat, dar joc fotbal cu unii de 40-50 de ani!”

Cum sunteți la vârsta asta?

Groaznic (n.r. râde). În primul rând, nu îmi vine să cred că am vârsta pe care o am! Nu îmi vine să cred că am împlinit 80 de ani! Joc la Oradea fotbal cu unii de 40-50 de ani.

Acum nu joc, pentru că m-am accidentat (n.r. râde). Dar am jucat până acum o lună. Fac mișcare foarte multă. Am anturaj, mănânc foarte calculat. Nu fac excese deloc. Aștept să vină iarnă să merg la o vânătoare.

Fiica mea s-a mutat definitiv în România, stă aici în București. Totul este perfect! Parcă îmi place mai mult la Oradea decât la București. Am fost până la Dragomir (n.r. – Dumitru Dragomir) la hotel și am făcut opt kilometri în două ore. Mai știam străduțe de ocolire, acum toată lumea le-a învățat. Nu mai poți să faci nicio șmecherie.

Vă gândiți să vă mai implicați în fotbal?

Nu! Niciodată! Am vorbit cu cineva de la Oradea… dar eu n-am jucat la FC Bihor niciodată. Simpatizez cu echipa, țin cu ei, dar nu mă pot implica. Sunt atâți foști jucători care sunt acolo și pot să ajute.

Dacă au nevoie vreodată, fără nicio pretenție financiară, sunt disponibil! Dacă atâția ani nu m-a căutat nimeni… am avut o discuție cu cineva din conducere acum trei ani și atâta tot.

Urmăresc toate meciurile și mă întâlnesc cu oamenii din fotbal. Știu ce se întâmplă, dar nu îmi plac scandalurile și bârfele. Deja s-a ajuns la niște suspiciuni care nu fac bine fotbalului.

• 12 este locul pe care FC Bihor îl ocupă în Liga 2. În ultima etapă, orădenii au trecut cu 1-0 de Bacău

Alexandru Boc și Valeriu Argăseală la Oradea, pentru FC Bihor – FCSB în grupele Cupei României. Foto: Sport Pictures

Cum a ieșit Gino Iorgulescu președintele LPF: „Mitică mi-a spus că nu va mai fi!”

Ultima experiență importantă ați avut-o la Liga Profesionistă de Fotbal…

Noi, la Liga Profesionistă de Fotbal, atâta timp cât a fost domnul Dragomir președinte, a fost ceva superb! Am avut un program și o viață… anturaj, tot ce vrei. Nu știu cum se descurca Mitică, dar nu duceam lipsă de nimic.

Cât am fost și la Comisia de Disciplină președinte, erau președinți de club care veneau la Ligă cu plăcere. Oameni grei de tot. Era o plăcere. Au început apoi suspiciunile, unele cluburi nu aveau bani. Dacă aveam fonduri la Ligă, Mitică îi ajuta și apoi le oprea din drepturile tv.

A început puțin scandalul. Și când Mitică mi-a spus că el nu va mai fi președinte… seara, înainte de alegeri, noaptea până la ora 03:00, aici la mine a fost un du-te vino. Veneau și spuneau «te aleg»… dar l-au văzut pe Victor Ponta cu Gino Iorgulescu la un restaurant… nu mai are importanță.

Am fost inspirat și am spus că, în momentul în care Dragomir nu va mai fi, în secunda doi nu voi mai fi nici eu. Am rămas cu Gino doar până mi-am făcut hârtiile.

• 2013 este anul în care Gino Iorgulescu a devenit președintele LPF

Alexandru Boc, alături de Jean Pădureanu și Ioan Ovidiu Sabău în 2009. Foto: Sport Pictures

Aveți vreo relație cu Gino Iorgulescu?

Am, cum să nu? Am o relație foarte bună cu Gino și voi avea în continuare. Și când a fost la Oradea, la înmormântarea lui Ienei, m-a sunat imediat. Am mers și i-am făcut o coroană superbă pentru înmormântare.

Și, de câte ori vin, trec pe la el la Ligă. Este un băiat deosebit. Și am jucat fotbal cam în aceeași perioadă.

Cum vedeți actuala administrație a FRF?

Îl cunosc pe Răzvan Burleanu, cum să nu? A fost la Oradea! Am luat masa împreună. Foarte bună impresia! Dar știi ce se întâmplă? Burleanu a avut mare noroc cu Stoichiță, care cunoaște toată România. Poate că el e prea rece.

Noi aveam Adunare Generală la Ligă. «Du-te, cumpără un porc, să facem o masă!». Acolo mai bei un pahar de vin, se împrietenesc. Și ce coloși erau… Numai oameni mari de tot!

Burleanu poate că e prea rece, distant. Eu, să fiu în locul lui, aș veni la câte un meci în provincie sau acum, la Craiova, să te vadă lumea. Acesta este un defect, o lipsă de preocupare.

„Pancu e de departe cel mai norocos antrenor din Superliga! Îmi place de el”

Vă place Rapid?

Am urmărit U Cluj – Rapid 3-4. A fost ceva incredibil! Îmi place Pancu. M-a uimit ce liniștit a stat până la golul 4. E și un antrenor norocos, dar foarte norocos! De departe (n.r. cel mai norocos), din Superliga!

S-au împlinit 60 de ani de la memorabila victorie a Petrolului Ploiești cu Liverpool. Cum ați trăit partida cap-coadă?

Stadionul era plin! Noi aveam cantonamentul la stadion. Jandarmii îi îndepărtau să nu facă gălăgie. Toată lumea a venit să o vadă pe Liverpool. Nimeni nu se gândea că batem cu 3-1. Poate un 1-0 chinuit!

După meci, cine a mai dormit? Un rezultat fenomenal! Parcă am jucat pe 300 de lei primă de joc, atât era. Am avut penalty. Arbitrul rus a fost la Peleș, a mâncat acolo masă de prânz, putea să ne dea 11 metri!

La Bruxelles am mers fără 4-5 titulari. Nici nu aveam pretenții. Nici nu se putea califica o echipă comunistă cu Liverpool, când Anglia era campioană mondială! Cred că urla toată Europa. Dar nimeni n-a mai făcut un asemenea rezultat.

Roger Hunt mi-a dat una pe final de meci… dar engleza mea era de baltă. Acolo (n.r. la Liverpool), cinci minute am stat și mă uitam în tribune. În spatele porții, toată lumea a stat în picioare. Când au dat gol, au năvălit spre teren și am crezut că vin peste noi. Erau bare metalice și s-au oprit acolo. Atmosferă nemaipomenită!

Alexandru Boc, pregătit pentru sărbătoarea de la Ploiești: „O să-l iau pe Dridea!”

Vă place cum arată Petrolul?

Îmi place cum arată, îmi place cum joacă. Nu îmi place că n-au bani. Nu pot să accept că acest oraș care a iubit fotbalul și în care există mulți oameni cu potență financiară să nu ajute această echipă. Nu cred (n.r. că vor ajunge în faliment). Până la urmă, ar putea să vândă doi-trei jucători ca să se salveze.

Merg sâmbătă, la Ploiești (n.r. la Petrolul – Sepsi). O să-mi facă mare plăcere. Președintele m-a sunat. Am și echipament de la Petrolul! O să mă duc să-l iau pe Dridea de acasă. Așa am făcut de fiecare dată. Avem o masă la prânz, au organizat ei. Și apoi meciul, mergem să dăm lovitura de începere.

• 2013 este anul în care Petrolul a cucerit ultimul trofeu, este vorba de Cupa României

Când va mai putea repeta o echipă din România un astfel de rezultat?

Acum, sunt mulți care joacă afară. Nu știu dacă va mai repeta cineva. Dar sunt echipe care au valoare. Uită-te la Rapid, la Craiova. Craiova trebuie să câștige și să se califice mai departe (n.r. în Conference League). Au un lot foarte valoros, au și publicul, care enorm contează.

Când m-am dus la Craiova… «haide, mă, la noi, faci o facultate!» Știți de ce am venit? Pentru public. Liderul galeriei, Ostrovschi se numea, a venit și m-a pupat pe frunte: «nea Sandule, de când te așteptăm aici!»

Și la Craiova, de fiecare dată am fost primit excepțional. Vorbesc cu ei la telefon, cu toată lumea, cu Cârțu, cu Cămătaru. Tot timpul am fost cu ei, acolo am fost președinte!

Mititelu a greșit. Acolo, în oraș, el a crezut că poate să atragă o parte a publicului. Dar Craiova este echipă de tradiție. Mergeam cu Negrilă la el acasă. Știi ce era acolo? Greu să uite lumea performanța făcută de Universitatea Craiova.

Pe Mihai Rotaru l-ați cunoscut?

Cum să nu? Am fost la ei la meciuri, am dat lovitura de start. Îi place să fie primul, să fie vedetă. Și investește, uite că investește!

Îl mai ajută și Olguța, dar asta este altceva. Olguța ajută foarte mult echipa de la Craiova și va ajuta în continuare. A ajutat cu alte probleme, nu financiar.

Cum a ajuns Alexandru Boc la Dinamo: „M-au luat cu arcanul de la Ploiești!”

Cum ați ajuns la Dinamo?

M-au luat cu arcanul de la Ploiești! De la aeroport, la unitatea de pompieri. Dinamo lua pe cine dorea din țară și cum se numea jucătorul. Nu regret (n.r. transferul la Dinamo). Am avut alte posibilități, am ajuns la națională.

Eram angajat la circulație cu Cornel Dinu. Îți dai seama ce făceam prin oraș cu mașina! Cine avea curaj să ne oprească sau să zică ceva? Obțineai orice imediat pentru că era Dinamo.

Am avut incidentul (n.r. – arestat în 1969, după un conflict fizic cu un ofițer de Securitate). Nu știu, dacă eram la Ploiești, și se întâmpla ceva asemănător…

Ce ziceți despre arestarea lui Gică Popescu?

Nu aveau voie să-i facă așa ceva. Totul a fost regizat. Totul a fost aranjat. Bine că a putut să treacă peste moment, pentru că este groaznic.

Exact ce mi-au făcut mie (n.r. – arestarea din 1969 după un conflict fizic cu un ofițer de Securitate), i-au făcut și lui. Mi-a pus capacul Ceaușescu!

Ce mai face Cornel Dinu? Mai vorbiți cu el?

El a fost la mine la Vașcău. Ne-am dus la ștrand la Oradea. Eram în echipa națională amândoi și la Dinamo. Au venit unii să jucăm tenis cu piciorul. La care Cornel: «hai să le dăm o bătaie la țăranii ăștia». Ne-au bătut ca pe fasole! Ne-au bătut de ne-au rupt!

Într-o zi, eram la Digi (n.r. Digi Sport), discutam cu Dan Filoti despre el. Am spus că a fost la Vașcău. Nu m-a sunat în timpul emisiunii. Apoi: «mă Săndele, mă, când am fost eu la tine la Vașcău?». Dar eu am poză pe telefon cu el, în fața casei. «Stai că nu mai ai memorie, îți trimit poză!». I-am trimis poză și apoi mi-a zis: «da, ai dreptate».

Foarte bine m-am înțeles cu el. Eu, când am venit la Dinamo, nu aveam drept de joc un retur întreg. Cornel Dinu stătea cu Dumitrache sus la club, erau într-o cameră. Și l-am luat, stătea cu mine. Și a stat aproape un an de zile. El dormea în sufragerie, eu în dormitor. Mergeam la antrenamente împreună.

Intelectual mai bun decât el nu știu dacă a fost cineva în fotbalul românesc. Boloni… mai puțin. El (n.r. Cornel Dinu) a citit mult de tot și se trăgea dintr-o familie de avocați, de procurori. Tatăl lui îmi spunea: «Săndele, ai grijă de băiatul meu!» I-am spus: «stați liniștit, nicio problemă!».

„Eu sunt cu Ronaldo! Să nu îl bagi? Este cel mai urât lucru!”

Aveți vreo echipă preferată în fotbalul european?

Eu sunt cu Ronaldo! El are dreptate! Să-l scoți pe Ronaldo la încălzire și să nu îl bagi?! Este cel mai urât lucru.

Dacă nu mă suspendau, eu jucam până la 50 de ani. Aș fi bătut recordul de longevitate. Chiar dacă nu era vitaminizare, nu erau metode de recuperare. Primeam doar sfaturi (n.r. râde).

Dacă eu primeam în ziar sub nota 8, puteau să vină cele mai frumoase femei din lume, nu îmi trebuia absolut nimic! Toată săptămâna trăgeam de mine ca să iau 9 sau 10 (n.r. note). Am avut într-un campionat cea mai mare medie a notelor dintre toți fotbaliștii din România.

A fost un jucător, Pavlovici, la Steaua. Meci pe „23 August”, stadionul arhiplin. El, rezervă. Și Manolache de la Timișoara era vârf de atac. Se ridica în picioare de la banca de rezerve. Începea să facă gimnastică. Era Valentin Stănescu și îi spunea: «nu mă bagi? Mă cere tribuna!». El se ducea la Manolache și îi spunea: «ieși afară (n.r. râde)». Erau lucruri nemaipomenite.

FCSB e și ea una dintre echipele preferate…

N-am jucat niciodată acolo, dar o simpatizez. Reghe este antrenor și este singurul care se poate înțelege cu Gigi. O să facă echipă. Dar nu o să-l schimbe nimeni, așa va muri.

Gigi, de exemplu, la Oradea a fost un arbitru care a murit, acum trei ani. M-am dus la el în lojă la un meci și i-am povestit (n.r. cazul). Era duminică. Miercuri, m-au sunat părinții: 300.000 de lei a băgat în cont. Deci, face niște gesturi nemaipomenite!

Am avut un meci la Petrolul pe stadionul vechi de acolo. El, cu Viorel Păunescu și cu Pițurcă. Eu eram observator de joc. Și mă duc la el și mi-a zis: «eu sunt cu banii, ăștia sunt cu fotbalul. Eu nu mă pricep, eu sunt cu banii».

Acum, s-a schimbat. El e și cu banii, dar și cu fotbalul (n.r. râde). Dar, jos pălăria pentru ce face! El riscă banii lui, banii familiei pentru fotbal. La un moment dat, s-ar putea să intre rău în groapă, să nu mai obțină rezultate. Se poate și asta! Să nu mai poată să vândă jucători. Mulți jucători i-a luat cu o sumă și i-au vândut cu jumătate (n.r. din sumă).

Gigi Becali, pe vremea când organiza constant conferințe de presă „la Palat”. FOTO: Sport Pictures

Gigi Becali l-a ținut o oră la telefon după scandalul din derby: „Trebuie suspendați!”

Nu pot să nu vă întreb de acel derby dintre U Cluj și CFR Cluj. Cel mai greu meci de gestionat?

Da! Cel mai greu meci. Eram informat de tot ceea ce se întâmplă și am plecat cu o oră înainte la stadion. Am chemat jandarmii. Eram supervizor la meciul respectiv, nu observator de joc.

Până să intre echipele pe teren, am văzut suporterii de la U Cluj în tribună. Vreo 50-100 erau. Și i-am întrebat pe jandarmi: «cine le-a dat drumul?» Nimeni nu știa nimic. A început meciul și scandal cu Tudor la centru.

Tudor a greșit grav de tot acolo. El nu trebuia să oprească meciul definitiv. I-am spus: «Tudore, ce s-a întâmplat?» Eu văzusem de sus totul perfect. Și mi-a zis: «domnule Boc, s-au luat la bătaie, s-au bătut pe tunel». Și i-am spus: «nu trebuia să oprești meciul».

Oprise vreo șapte carnete. La 01:00 noaptea am plecat spre Oradea. Și Gigi Becali m-a ținut o oră la telefon (n.r. râde): «Sandule, trebuie suspendați, trebuie terminat cu ei!» I-am spus: «lasă, vedem mâine, să văd caseta».

Nu făcusem încă raportul. A fost cel mai corect că s-a rejucat meciul. Nu-i bună rivalitatea asta.

• 2012 este anul în care a fost suspendat meciul dintre U Cluj și CFR. La rejucare, U a condus cu 2-0, dar rivala din Gruia s-a impus în cele din urmă cu 3-2 și a devenit campioana României

Ce mai face Paszkany? Ați mai vorbit cu el?

Am fost în toate deplasările din Liga Campionilor cu CFR Cluj. La Manchester am mâncat în locul unde mâncau cei de la Rolling Stones. Îți dai seama ce făcea Paszkany la echipă?

Nu l-am mai întâlnit. Nici la Oradea n-a mai fost. E un capitol închis (n.r. fotbalul). Parcă am auzit că s-a băgat la baschet, a ajutat Clujul.

De Mureșan (n.r. Iuliu Mureșan) îmi pare rău. Un om deosebit! Un conducător jos pălăria. Bine că s-a retras, e mai bine așa.