România, care are un război la graniță, trebuie să dețină controlul tehnologic și accesul la codul-sursă al sistemelor vitale de apărare și să nu depindă de lanțuri logistice și tehnologice externe, ce reprezintă o vulnerabilitate critică de securitate, potrivit lui Marian Ivănescu, general Manager la Interactive Software (ISW), companie specializată în dezvoltarea de soluții software avansate de tip C4ISR (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) și BMS (Battle Management System). Măsura este necesară pentru a asigura libertatea de acțiune și reziliența într-un potențial scenariu de izolare, prin care țara a mai trecut în istorie. Mai mult, reprezentantul companiei a subliniat că echipamentele esențiale pentru apărare pot fi produse local, dar firmele autohtone nu sunt de obicei implicate.
„Avem experiența Primului Război Mondial și a Celui de-al Doilea Război Mondial, când România la un moment dat a fost izolată. Și dacă tu depinzi de tehnologie, de muniție, de sisteme de armă, nu le poți produce pe timp de război, valoarea ta ca armată se rezumă la puterea industriei care stă în spatele tău să te susțină”, a declarat Ivănescu la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 18), găzduit de G4Media.
El a adăugat că în secolul XXI sistemele de comandă-control și în general sistemele C4I (Comandă, Control, Comunicații, Computere și Informații) sunt critice și trebuie protejate, iar un stat este obligat să aibă acces și control asupra codului-sursă.
În România, sistemele dezvoltate de ISW sunt folosite de structuri ale MApN precum Forțele Terestre și Forțele pentru Operații Speciale, dar și de furnizori internaționali de echipamente militare ai statului, precum General Dynamics European Land Systems, Otokar sau Hanwha Aerospace.
Deși România, mai ales prin fondurile alocate prin programul SAFE, acordă bugete mari pentru înzestrarea Armatei și achiziționează echipamente mature din import, lipsește o viziune industrială coerentă de integrare a companiilor locale de tehnologie, potrivit reprezentantului ISW.
Achizițiile ar trebui corelate cu transferul tehnologic, asimilarea licențelor, parteneriate de tip joint-venture și finanțarea cercetării-dezvoltării, astfel încât fondurile cheltuite să dezvolte capabilități interne și proprietate intelectuală de stat, crede Ivănescu.
„Ce mi-aș fi dorit ar fi fost să fim implicați înainte de a se lua decizii vizavi de ce anume să se achiziționeze și de la cine, cel puțin în zona firmelor private. […] Pe acest model există foarte multe sisteme, subsisteme, componente software, hardware, care țin de interes esențial de securitate și ar trebui fabricate în România. Și pot fi fabricate în România!”, a spus Marian Ivănescu.
Lecțiile conflictului din Ucraina demonstrează că bruiajul masiv electromagnetic și radio-electronic (EW) neutralizează comunicațiile clasice și ghidajul prin satelit, a spus invitatul. Răspunsul tehnologic constă în servicii informatice distribuite pe fiecare platformă și dezvoltarea de module asistate de inteligență artificială capabile de orientare vizuală pe teren fără semnal GPS.
În acest context, ISW dezvoltă o soluție care să le permită dronelor să ajungă la destinație în mediu bruiat GPS.
„Investim într-o soluție care abreviat se numește ViSAN, este o soluție hardware-software care permite dronelor să ajungă la destinație în mediu bruiat, în mediu bruiat GPS, recunoscând traseul pe care trebuie să-l parcurgă până la țintă, orientându-se pe informațiile existente în teren. Astfel, drona este rezistentă la bruiaj, practic nu mai comunică cu nimeni”, a explicat managerul ISW.
Ivănescu a precizat că firma pe care o conduce încearcă introducerea soluției în programele de drone derulate de Ministerul Afacerilor Interne.
Câmpul de luptă modern este inundat de fluxuri mari de date colectate asincron de la radare, drone și senzori de teren, potrivit invitatului. Provocarea majoră pentru comandamente este procesarea acestui volum informațional. Aici, inteligența artificială devine un instrument critic de fuziune de date și anticipare tactică, eliminând confuzia informațională a ofițerilor de stat major.
„În momentul de față cea mai mare problemă pe care o au statele majore este legată de informațiile pe care trebuie să le înțeleagă, să le citească și să ia decizii. Cea mai mare problemă este cea legată de lipsa unui instrument de fuziune a datelor”, a spus Marian Ivănescu.
Astfel de sisteme, bazate pe AI, de fuziune a datelor, de ghidare sau de anticipare a ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă – cu ce volum de forțe participă inamicul, ce tipuri de sisteme de armă are – ajută comandanții să se concentreze pe misiune.
Platforma ViSAN a ISW utilizează tehnologii de inteligență artificială, potrivit lui Ivănescu. „Investim foarte mult în zona aceasta”, a precizat managerul.
Pe plan economic și operațional, industria de apărare de înaltă tehnologie din România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă specializată, fiind nevoită să instruiască intern specialiștii și să gestioneze riscul de retenție, a spus reprezentantul companiei.
Această vulnerabilitate este amplificată de absența unor programe multianuale de dezvoltare finanțate de stat, ceea ce pune firmele locale într-un dezavantaj competitiv major față de giganții internaționali susținuți direct de guvernele lor.
„Este o bătălie inegală. Singura modalitate de a avea specialiști este să-ți formezi, dar și aici există un pericol: odată o resursă formată, este liberă să iasă în câmpul muncii și poate să plece”, a explicat Marian Ivănescu.