Alexandru Țiriac, fiul cel mare al miliardarului Ion Țiriac, este cunoscut și pentru faptul că și-a exprimat public temerile legate de viitorul resurselor umane în competiția cu inteligența artificială (AI).
Acesta ca și celebrul actor de la Hollywood, Ben Affleck, împărtășesc o viziune comună extrem de tranșantă cu privire la expansiunea inteligenței artificiale și impactul acesteia asupra creativității umane.
Subiectul care stârnește dezbateri intense în rândul românilor și la nivel internațional vizează modul în care tehnologia tinde să înlocuiască munca și trăirile autentice.
„Modelele video bazate pe AI funcționează, metaforic vorbind, ca și cum ar sta lângă cineva, i-ar observa tehnica și ar copia-o. În esență, asta sunt modelele video de mari dimensiuni sau modelele lingvistice de mari dimensiuni: sunt o bibliotecă de vectori de sens și transformatoare care interpretează contextul, nu-i așa? Dar ele nu fac decât să combine elemente care există deja. Nu se creează nimic nou… cel puțin nu încă.
Și, de fapt, ca să poți face asta, fii atent: meșteșugul înseamnă să știi cum să faci treaba; arta înseamnă să știi când să te oprești.
Și cred că va trece mult timp până când IA va învăța când să se oprească, pentru că este o chestiune de gust. Și, de asemenea, o lipsă de consecvență, o lipsă de control și o lipsă de calitate.”, a spus într-un video Ben Affleck, postat de Alexandru Țiriac pe Instagram.
În realitate, Affleck stabilește o graniță clară între execuție și creativitate. Algoritmii actuali pot încrucișa și remixa la nesfârșit datele existente, dar le lipsește scânteia originală. Ei nu pot crea nimic cu adevărat nou din punct de vedere conceptual, deoarece procesul generativ suferă de o lipsă cronică de consistență, control și calitate.
Într-o notă similară și extrem de sinceră, românul Alexandru Țiriac a mărturisit pe rețelele de socializare o teamă existențială, legată de faptul că AI – tehnologia avansează atât de rapid încât oamenii riscă să nu mai aibă timp să trăiască profund.
Acesta a punctat: „Mi-e frică că nu am trăit suficient”, un semnal de alarmă legat de alienarea digitală și de nevoia de a prioritiza conexiunea umană reală în fața algoritmilor.
Dezbaterea atinge direct și piața muncii din România și transformările sociale actuale, unde frica de automatizare, pierderea locurilor de muncă tradiționale și digitalizarea excesivă creează anxietate colectivă.