DECLARAȚII „Tati, nu te lași odată?”. Ciprian Deac, discurs de mare campion, înainte de meciul de retragere. Lecția pe care a învățat-o din fotbal. „Mi-am dat două palme, să-mi revin”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

La 40 de ani, Ciprian Deac va juca astăzi ultimul meci din cariera sa de fotbalist. Pentru clubul din Gruia este o retragere similară cu cea a lui Francesco Totti, de la AS Roma sau a altor mari fotbaliști care au ajuns să se identifice cu clubul unde au jucat.

508 meciuri a jucat Deac la CFR, timp în care a cucerit 14 trofee cu echipa din Gruia.

„Este un amalgam de sentimente. Emoții, frică, nu știi de te așteaptă. Pentru că de la 6 ani știam că mă trezesc și mă duc la antrenamente. Că nu mai trebuie să fac nimic, decât să mă pregătesc, să fac ceea ce îmi place.

Vezi galeria foto
4 poze

Dar acum se schimbă total viața. Sunt sigur că mă așteaptă o viață frumoasă, mai ales lângă familie, lângă cei dragi, dar o să-mi lipsească foarte mult și terenul. Asta pot să garantez.

Acum, că am ajuns la final, pot să zic că a fost ușor. Dar a fost foarte multă suferință, mai ales că am avut multe accidentări serioase în care m-am chinuit mult.

Chinezii au dezvăluit cele patru motive pentru care Florin Tănase poate accepta oferta de 5.100.000 de euro

16:31

Cine e favorit să-i ia locul lui Guardiola la Manchester City şi de ce va avea o misiune aproape imposibilă

16:03

Și în ultimii doi ani am avut ligamentele rupte la umăr, după care a urmat operația la menisc, vârsta, care a contat foarte mult. Și toate aceste lucruri m-au tras în jos și nu am mai reușit să fiu Ciprian.

Era clar, pentru că să ai două accidentări serioase după 38 de ani, oricât am încercat eu să compensez cu antrenamente, cu alimentație, cu seriozitate nu am mai putut să ajung la nivelul la care am fost.

Cu toate că mă așteptam. E clar că medicina a avansat foarte mult și prin aceste metode de recuperare viața unui sportiv s-a prelungit foarte mult.

Dar, totuși, când ajungi la 40 de ani poate să fie medicina oricât de avansată, vârsta se simte”, a fost unul dintre mesajele emoționante pe care Ciprian Deac le-a transmis la ultima sa conferință de presă de dinaintea unui meci. Astăzi, Deac va fi titular, în meciul cu FC Argeș.

„M-am crezut cel mai mare, cel mai tare, poate mi-am pierdut bunul simț. Dar am învățat că simplitatea e cel mai mare lucru”

Deac a povestit care este cea mai de preț lecție pe care i-a oferit-o fotbalul.

„Știți ce lecție mi-a dat, pe care acum o am în minte? Când am plecat la Schalke m-am dus pe un salariu foarte mare pentru România și cred că după câteva luni m-am crezut cel mai mare, cel mai tare, poate mi-am pierdut bunul simț, am început să mă cred cel mai mare fotbalist.

Și e bine că, în scurt timp, m-am uitat în oglindă, mi-am tras două palme și mi-am revenit. Pentru că am învățat că banii și faima nu înseamnă totul. Lucrurile simple, de multe ori te fac mai fericit.

Și prietenii și lumea care te iubește e mult mai importantă decât toți banii. Asta cred că am învățat din tot sportul ăsta. Pentru că, vrei nu vrei, ești tot timpul în lumina reflectoarelor, pe stradă lumea te oprește, ești apreciat, ești văzut puțin altcumva.

Dar dacă reușești să rămâi modest, să fii acel om… Cum ar trebui să fie toată lumea pentru că nimeni nu trebuie să fie mai presus, nu m-am uitat niciodată la situația financiară sau statut.

Pentru mine toți oamenii sunt egali. Și numai cine a stat cu mine, zi de zi, văd cum sunt cu adevărat. Am învățat că simplitatea e cel mai mare lucru și cred că cel mai mare dar pe care mi l-au dat părinții sunt cei 7 ani de acasă și cu asta mă mândresc”, a spus fotbalistul care a fost transferat la Schalke 04 în 2010, pentru 3 milioane de euro.

„Tati, nu te lași odată? Să ne bucurăm și noi de viață”

Fetița cea mare a lui Ciprian Deac va fi cea mai fericită pentru decizia tatălui său.

„Cea mică e destul de mică, să înțeleagă. Dar cea mare cred că de vreo doi ani îmi tot zice «tati, nu te lași odată? Să ne bucurăm și noi de viață, să vii cu mine la antrenament». Pentru că chiar le-am neglijat. M-am pus pe mine pe primul loc.

De multe ori îmi ziceau să ieșim în parc, să mergem undeva și eu ziceam «nu, că tati trebuie să doarmă, trebuie să fie fresh la antrenament». Simt că am neglijat familia. Soția mea m-a înțeles, familia chiar mi-a fost alături, dar vreau ca de sâmbătă să mă bucur de ele, să fiu un tătic de care cred că au nevoie”, a povestit cel care a ajuns la CFR în 2005, de la Unirea Dej.