De ce a ținut ITIA secrete cazurile Jannik Sinner și Iga Swiatek. Președintele a recunoscut totul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Președinta ITIA a dezvăluit de ce forul pe care îl conduce a ținut secrete cazurile Jannik Sinner și Iga Swiatek.

Cazurile de dopaj ale două nume importante din tenisul mondial, Jannik Sinner, liderul la zi al clasamentului ATP, și Iga Swiatek, fost lider al ierarhiei WTA și jucătoare care a dominat în ultimii ani competițiile de tenis feminin, au marcat lumea sportului la nivel mondial. Karen Moorhouse, CEO-ul ITIA, a oferit explicații în legătură cu păstrarea cazurilor secrete pentru o perioadă destul de mare de timp.

Karen Moorhouse, șefa ITIA, explică de ce au fost păstrate secrete cazurile lui Jannik Sinner și al Igăi Swiatek 

Președinta ITIA a specificat că fiecare caz este diferit, iar faptele sunt „specifice”. În cadrul unui interviu pentru tennis365.com, șefa ITIA a explicat că situațiile lui Sinner și Swiatek au fost păstrate secrete conform procotoalelor forului pe care îl conduce. De altfel, Karen Moorhouse a spus că orice caz este tratat individual, iar regulile sunt aceleași pentru toți jucătorii.

Vezi galeria foto
4 poze

Au fost ridicate întrebări cu privire la motivul pentru care testele antidoping pozitive ale lui Sinner și Swiatek nu au fost făcute publice până la soluționarea ambelor cazuri, însă aceasta a fost procedura corectă conform protocoalelor ITIA”, au scris cei de la tennis365.com.

ADVERTORIAL. Cei mai buni jucători de la World Cup 2026: Vedetele care au făcut diferența pe teren

12:00

Vin 3 transferuri la Rapid pentru Daniel Pancu: „Cu doi suntem aproape”. Toți sunt străini

11:46

Ce explicație a oferit șefa ITIA pentru pedepsele diferite în cazurile Halep și Swiatek 

Moorhouse a oferit o explicație care este greu de înțeles, deoarece a specificat că Iga Swiatek, fostul lider al clasamentului WTA, care a consumat un medicament contaminat cu trimetazidină, a avut un „grad de vină” extrem de redus, primind astfel doar o lună de suspendare. În schimb, Simona Halep, deși a avut un caz asemănător, a primit 4 ani de suspendare, care a fost redusă la doar 9 luni ulterior.

„Sunt aceleași reguli și aceleași procese pentru fiecare jucător. Fiecare caz e diferit și se bazează pe fapte indiduale. Cazurile pot să fie destul de complexe așa că nu este corect să ne uităm la două titluri și să facem comparații între cazuri, fiindcă detaliile joacă mereu un rol cheie.

Să ne uităm la Swiatek și Halep. TAS a descoperit că suplimentul ei a fost contaminat. Deci, după această descoperire, i-au dat 9 luni.

Tribunalul a decis pe seama vinovăției obiective pe care a avut-o și a vinovăției subiective pe care ar fi trebuit să o aibă. Ce ar fi trebuit ea să facă în legătură cu produsul care s-a descoperit că a fost contaminat?

În cazul lui Swiatek, produsul contaminat a fost un medicament. Deci nu este de neînțeles ca un jucător să asume că un medicament reglementat ar conține ceea ce scrie pe lista ingredientelor.

Prin urmare, nivelul de vină pe care ea îl putea accepta a fost cel mai scăzut, fiindcă mai putea face foarte puțin pentru a reduce riscul ca acel produs să fie contaminat.

Contaminarea lui Halep nu a fost de la un medicament. A fost de la un supliment de colagen și nivelul vinovăției ei a fost considerat mai mare.

Punctul esențial este că rar găsești două cazuri identice, fiindcă toate au fapte specifice”, a mai spus Moorhouse, conform sursei precizate anterior.