Ungaria a învins sâmbătă seara, pe teren propriu, scor 2-1, echipa naţională a Serbiei, instalându-se pe primul loc al grupei G, din calificările pentru Euro 2024.
Ungaria are 13 puncte şi este pe locul întâi în grupa G, urmată de Serbia, cu 10 puncte şi Muntenegru, cu 8 puncte.
A fost nebunie pe Ferenc Puskas Arena, unde 60.000 de fanii au întâmpinat echipa națională a Ungariei cu o scenografie impresionantă, prezentând imaginea unuia dintre cei mai cunoscuți haiduci maghiari, Sándor Rózsa.
„Dacă fiecare împinge cât de tare poate, atunci toată lumea trage așa cum ar trebui să tragă!”, au scris ungurii în partea de jos a peluzei, parafrazând celebra zicală a lui Sándor Rózsa.
Alegerea lui Sándor Rózsa pentru această scenografie nu este deloc întâmplătoare. Rózsa s-a născut în 10 iulie 1813, la Szeged, şi a murit pe 22 noiembrie 1878 în Gherla. Viaţa şi faptele lui au fost romanţate în literatura vremii, unii autori prezentându-l pe Rozsa ca pe un haiduc, el fiind considerat de unii maghiari și ca un erou popular asemănător cu Robin Hood, în Anglia sau Johannes Bückler (Schinderhannes) în Germania.
Sándor Rózsa a participat la Revoluţia maghiară din 1848, alături de trupa sa formată din 150 de haiduci. El a fost trimis de Kossuth împotriva sârbilor. Deşi era o prezenţă ciudată pe câmpul de luptă, trupa lui Sandor a avut succes în bătălii. După căderea revoluţiei, acesta a fost nevoit să fugă şi s-a întors la viaţa lui de tâlhar. A fost capturat abia în 1857, când a fost trădat de unul dintre tovarăşii săi.
El a fost condamnat la închisoare pe viaţă, însă după nouă ani în închisorile din Kufstein, Theresienstadt şi Pétervárad, a fost eliberat printr-o amnistie generală din 1868. În acelaşi an, și-a reluat vechile preocupări sale şi jefuit căruţe ale poştei şi trenuri. El a fost din nou capturat pe 12 ianuarie 1869 si a fost din nou condamnat la închisoare pe viaţă. A murit în închisoarea de la Gherla în 1878.
Sándor Rózsa a fost însă și unul dintre cei mai cunoscuţi tâlhari care au îngrozit Clujul în secolul XIX, spune arhivistul clujean Vasile Lechinţan. “În arhivele Clujului s-a păstrat o însemnare despre Sándor Rózsa, care împreună cu alţi 17 haiduci au furat mai mulţi cai din oraş. Pe atunci furtul se pedepsea foarte sever, de obicei cu moartea. De asemenea, femeile acuzate de pruncucidere erau băgate în saci şi aruncate în Someş”, a explicat istoricul.
Atât de cunoscut era tâlharul, care avea să-şi găsească sfârşitul în 1878 în închisoarea din localitatea clujeană Gherla, încât a apărut despre el un articol în New York Times, intitulat “Moartea regelui-tâlhar”.
„Curajul nesăbuit cu care ataca poliţia, şi chiar escortele militare, la drumul mare, în plină zi, generozitatea lui faţă de oamenii săraci şi galanteria cu care trata femeiele a făcut din el un fel de erou naţional”, a scris ziarul american, care a mai precizat că “numai câţiva oameni din clasele mai înstărite se aventurau să călătorească în Ungaria fără a-i plăti tribute, deoarece bandele lui erau bine înarmate şi bine organizate şi aveau simpatizanţi şi complici peste tot”.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER