Omul de care se leagă o bună parte din ascensiunea UTA-ei, sub forma actualului proiect, împlinește astăzi o vârstă rotundă. Roland Nagy a ajuns la cea de a 50-a vară din viața și rămâne pe veci legat sufletește de echipa la care a evoluat (între 1990 și 1991, respectiv 2002-2003) și pe care a antrenat-o începând din 2006 ca „secund” și apoi ca „principal”, între 2010 și 2012 și, în fine, odată cu renașterea ei, între 2013 și 2016.
Fostul mijlocaș născut la Șagu a promovat-o pe „Bătrâna Doamnă” din Liga 4-a și Liga 3-a și a ratat la barajul cu Voluntariul a treia promovare la rând, chiar până în elita fotbalului românesc. Meciul retur al acelui baraj se disputa chiar pe 12 iunie, în 2016, când miile de spectatori de pe arena „Motorul” îi cântau ”La mulți ani!” antrenorului arădean, care se înclina în fața lor cu ochii plini de lacrimi.
Ar fi dorit să le îndeplinească visul de atâția ani, chiar și în condițiile în care echipa sa era neplătită de luni buni de zile. A început și următorul sezon la „cârma” echipei „roș-albe”, dar rezultatele nu au fost conform așteptărilor și Nagy a fost înlocuit cu Laurențiu Roșu după eșecul de pe teren propriu, cu Juventus București (0-1).
Fără îndoială, Roli Nagy a rămas cu un gust amar după acel episod, dar nu a încetat să iubească culorile „roș-albe”. De un timp, inima îi tresaltă și mai tare când își vede fiul îmbrăcând cu succes tricoul UTA-ei.
Norbert Nagy va juca chiar peste două zile pentru trofeu cu generația de 2004-2005 antrenată de Dinu Donca, Adi Ungur și Ștefan Boroș, contra celor de la viitorul și ar fi cadoul cel mai de preț pe care i-l poate face tatălui său.
„Sigur, că bucuria victoriei din finala cu Viitorul ar fi foarte mare, dar nu doar pentru mine sau Norbi, pentru întreaga generație, pentru părinții lor, pentru antrenori, pentru club. Acești copii au crescut frumos, au muncit foarte mult, ar pune cireașa pe tort cu un succes împotriva unei echipe mult mai obișnuită cu finalele și trofeele.
Copiii trebuie să aibă curaj, personalitate și să dea totul pe teren. Nu trebuie să pună nimeni presiune pe ei, fiecare conștientizează importanța meciului și, până la urmă, tot ceea ce au de făcut este să joace fotbal. Adică ceea ce le place cel mai mult în viața asta”, susține Roli Nagy, care pleacă de mâine spre București alături de alți părinți pentru a o susține pe UTA U17 în finala de luni (ora 14), de la Mogoșoaia.
Ca și restul fanilor „Bătrânei Doamne”, Nagy a aflat, zilele trecute, că echipa s-a despărțit și de ultimii doi arădeni din lot, atacanții Adi Petre și Cipri Rus. „Nu e o veste prea plăcută pentru cei doi fotbaliști cu care am lucrat și eu și care au crescut cu echipa asta. E păcat că la UTA nu mai joacă în prezent niciun fotbalist arădean, să zicem că la nivelul la care a ajuns clubul poate nu e ceva surprinzător, deși…Îi cunosc foarte bine atât pe Cipri, cât și pe Adi, sunt fotbaliști buni, sunt convins că vor trece peste acest moment și vor găsi provocări noi în cariera lor”, a adăugat fostul fotbalist de Champions League al Aradului.
După ce a plecat de la UTA la începutul anilor ’90, Roli Nagy a evoluat în prima divizie la FC Brașov. După doi ani sub tâmpa a plecat la Steaua, unde a atins apogeul carierei, evoluând în Liga Campionilor lângă fotbaliști mari ca Didi Prodan, Adrian Ilie, Costel Gâlcă sau Marius Lăcătuș. În 1997, a plecat în Germania, unde avea să fie coleg de cameră, la Mainz, cu celebrul Jurgen Klopp, antrenorul englezilor de la Liverpool. S-a întors la UTA în 2002, iar pe final de carieră a trăit momente extraordinare la Ineu, unde și-a început și cariera de antrenor.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER