Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
Premergător Cupei Mondiale din Brazilia, care s-a disputat în această vară, au avut loc ample demonstrații de stradă în marile orașe din Țara Cafelei, oamenii criticând dur regimul pentru costurile uriașe ale turneului final. Factura finală pentru cele 64 de meciuri disputate a fost de 11,5 miliarde de dolari, dintre care 3,6 miliarde de dolari au fost „înghițite” de construcția sau renovarea celor 12 arene care au găzduit partidele Mondialului. Iar la trei luni de la finala câștigată de Germania cu 1-0, după prelungiri, în fața Argentinei, protestele brazilienilor par să aibă ecou.
ARENA DIN MANAUS, VIITOARE ÎNCHISOARE?
Presa braziliană atrăgea atenția încă dinaintea competiției de posibilitatea declanșării „sindromului elefanților albi”, care presupune construirea unor arene strălucitoare, abandonate apoi odată cu finalul turneului. Printre stadioanele care puteau fi „victimele” acestui sindrom erau „Mane Garrincha” din capitala Brasilia, „Arena Pantanal” din Cuiaba și, mai ales, „Arena Amazonia” din Manaus. Motivul era simplu: cele trei orașe nu aveau echipe de fotbal nici măcar în divizia a treia braziliană, astfel că deveneau inutile imediat după fluierul final al ultimului meci disputat la CM 2014. Ba mai mult, una dintre arene, cea din Manaus, ar fi trebuit să devină închisoare după finalul competiției, proiectul fiind încă în dezbatere în Consiliul Local din Manaus. Asta nu i-a împiedicat, însă, pe jurnaliștii brazilieni să demonstreze inutilitatea investiției într-un stadion multifuncțional, construit aproape de jungla amazoniană, în care meciurile de fotbal erau aproape imposibil de jucat din cauza condițiilor climatice, lucru dovedit și în timpul Cupei Mondiale. Concret, un calcul simplu realizat de Rodrigo Lacal, un jurnalist brazilian care a analizat impactul economic al Mondialului asupra orașului Manaus, a relevat că fiecare minut jucat pe „Arena Amazonia” din Manaus a costat statul brazilian aproximativ 1,4 milioane de dolari! Implicit, fiecare secundă jucată a avut o notă de plată de 23.333,3 dolari.
COSTUL A CRESCUT DE LA 250 DE MILIOANE DE DOLARI LA APROAPE 500
Cum s-a ajuns, însă, la aceste cifre incredibile? Povestea își are originea în 2009, atunci când Manaus a fost anunțat, surprinzător, ca gazdă a CM 2014, deși era un oraș care nu avea tradiție în fotbal. Planul a fost ca vechiul stadion să fie demolat, iar pe locul său să fie ridicată „Arena Amazonia”, stadion care ar fi trebuit să coste 250 de milioane de dolari. Cum cerințele FIFA nu erau îndeplinite în planul inițial, acesta a fost modificat, iar suma totală a crescut la 309 milioane de dolari. În cele din urmă, costul total al arenei a fost de 334,5 milioane de dolari, conform informațiilor publice ale Ministerului Dezvoltării din Brazilia. Aici intervine, însă, modul în care a fost finanțat stadionul: 200 de milioane de dolari au fost împrumutați de la Banca de Dezvoltare din Brazilia, la o dobândă variabilă, care a început de la 6%, dar care nu putea depăși 12%. Un împrumut care a dus costul total al stadionului la 487 de milioane de dolari, având în vedere că Guvernul Statal din Amazonas, care a finanțat proiectul cu 82 de milioane de dolari, a împrumutat 75% din bani de la aceeași Bancă de Dezvoltare. Practic, pentru a organiza meciurile Camerun – Croația 0-4, Anglia – Italia 1-2, Honduras – Elveția 0-3 și SUA – Portugalia 2-2, toate din faza grupelor, Brazilia a plătit aproape jumătate de miliard de dolari pe un stadion care nu mai poate găzdui evenimente de anvergură în viitorul apropiat. O notă de plată enormă!
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER