Cazul Armstrong a fost doar vârful aisbergului în ceea ce privește cultura dopajului în plutonul profesionist în ultimii 15 ani. Conform cotidianului „Vrij Nederland”, fostul președinte al Uniunii Cicliste Internaționale (UCI), Hein Verbruggen, i-ar fi avertizat pe unii dintre cicliștii care au înregistrat valori anormale în testele anti-doping că sunt pasibili de suspendare. Un nou scandal uriaș care e pe cale să explodeze în lumea ciclismului, deja lovită puternic după dosarul Agenției Americane Anti-Doping (USADA), care a dezvăluit că Lance Armstrong s-a dopat în toate cele șapte Tururi ale Franței câștigate între 1999 și 2005.
*Ca și la US Postal, în cadrul echipei Rabobank a existat o adevărată cultură a dopajului *Fostul președinte al UCI, Hein Verbruggen, a recunoscut că unii dintre cicliști erau atenționați cu privire la faptul că sunt pasibili de suspendare pentru dopaj *Lance Armstrong a fost printre cei cărora UCI le-a atras atenția că valorile sângelui sunt anormale
Nu a mai rămas nicio urmă de îndoială că dopingul a fost o practică normală în plutonul profesionist în ultimii 15 ani. Confesiunea lui Lance Armstrong în fața întregii planete și dosarul USADA privind practicile de dopaj din cadrul echipei US Postal au fost dovezi arhisuficiente pentru ca propoziția precedentă să fie argumentată. Însă ziarul olandez „Vrij Nederland” nu s-a oprit la cazul Armstrong, ci a continuat să investigheze presupusele cazuri de dopaj din ciclismul olandez. Iar rezultatele au fost incredibile. Reporterii cotidianului au dat peste o altă rețea de dopaj aproape perfectă, de data aceasta condusă de șefii echipei Rabobank. După ce aceste acuzații au fost făcute publice în toamna lui 2012, banca olandeză și-a retras numele din cadrul echipei, dar a continuat să finanțeze formația în 2013. Acum, echipa poartă numele „Blanco”.
Rabobank, ca US Postal
Totul a pornit de la problemele pe care le-a avut în trecut formația sprijinită de una dintre cele mai mari bănci din Olanda. Michael Boogerd, Michael Rasmussen sau Carlos Barredo au fost nume care au evoluat pentru Rabobank și despre care s-a zvonit că au folosit produse dopante. Însă când rutieri precum Marc Lotz, care nu are decât trei victorii în întreaga sa carieră și a cărui cea mai bună performanță într-un Mare Tur a fost locul 56 în ediția din 2000 a Turului Franței, recunosc că s-au dopat, e clar că problema e mult mai mare. „Din 2001 am luat EPO, steroizi și alte substanțe. În pluton, cultura dopingului era incredibilă. Eu nu eram decât un rutier care își ajuta coechipierii, dar chiar și așa, am dorit să fiu competitiv”, a spus Lotz. Imediat, fostul rutier al lui Rabobank a fost contrat de un fost coechipier, Marc Wauters. „Dacă aș fi luat EPO, nu aș fi pierdut tricoul galben imediat în Turul Franței din 2001. Am câștigat etapa a doua, dar în următoarea nu mi-am simțit picioarele și am pierdut tricoul. Dacă mă dopam, eram primul și atunci”, a spus Wauters. Reporterii olandezi au încercat să îl chestioneze și pe Michael Rasmussen privind această problemă, însă danezul, exclus din Turul Franței 2007, nu poate comenta, întrucât se află într-un proces cu fosta sa echipă. Conform cotidianului „Ekstra Bladet”, Rasmussen ar fi folosit cinci „punguțe” cu sânge tratat, EPO, cortizoni și hormoni de creștere pentru a câștiga competiția.
Atenționau rutierii că se dopează
Însă ceea ce a șocat cel mai mult a fost mărturisirea fostului președinte al UCI, Hein Verbruggen. Considerat unul dintre cei mai mari „vinovați” pentru starea în care a ajuns ciclismul, Verbruggen (foto dreapta) a oferit câteva declarații șocante pentru „Vrij Nederland”. Concret, omul care a condus ciclismul între 1991 și 2005 a recunoscut că unii cicliști au fost avertizați de UCI privind valori suspicioase în testele anti-doping. Practic, organizația care trebuia să acționeze pentru a opri dopajul îi ajuta pe rutieri să scape basma curată atunci când se dopau! „Aceasta era politica UCI și a altor federații naționale. Înainte se vorbea cu ciclistul în cauză pentru a-i atrage atenția privind rezultatele anormale înregistrate în teste anti-doping”, a spus Verbruggen pentru „Vrij Nederland”. Actualul președinte onorific al UCI a considerat că aceasta este cea mai bună metodă pentru a lupta împotriva dopajului: „Rutierii care aveau valori anormale, dar nu picaseră vreun test anti-doping erau atenționați că eram cu ochii pe ei. Practic, intenția noastră era să îi convingem să nu se mai dopeze”.
Armstrong a fost la un pas să pice în plasă
Care era modul în care rutierii erau informați că UCI e pe urmele lor? Ei bine, UCI îi chema pe cicliști și pe managerii echipelor implicate la sediul din Lausanne, acolo unde doctorul Uniunii, Mario Zorzoli, le demonstra acestora cum s-au dopat într-o prezentare succintă în Power Point. Conform lui Verbruggen, inclusiv Lance Armstrong a fost chemat în 2001 la o astfel de întâlnire. „Am crezut întotdeauna că nu s-a dopat și am afirmat asta cu tărie! Mi-am pus întrebări, dar niciodată nu aș fi putut să le fac publice”, a spus Verbruggen. Practica a fost confirmată și de fostul rutier al lui Rabobank, Karsten Kroon, care a fost sunat de Lon Schattenberg, un olandez, membru în Comisia Anti-Doping a UCI. „Am vrut doar să diminuăm numărul rutierilor dopați, nu să ascundem gunoiul sub preș”, a încheiat Verbruggen, spre uimirea reporterilor care l-au chestionat.
Ne calificăm la EURO 2024
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER