Pe Doroftei îl țineam minte cu moaca praf. Învinețit, insângerat, nu-l știam de campion cu mâinile-n aer de fericire. Aia e imaginea care mi-a rămas, cu multă suferință și totuși în picioare. Ă‚știa-s campionii adevărați. Nu-l cunoscusem vreodată, m-am documentat și am aflat că s-a bătut 24 de meciuri oficiale, cu 8 knockout-uri din 22 de victorii.
Lucru mare pentru un băiat care s-a bătut ca-n filme când era mic. Pentru o țeavă de cornete, adică pentru nimic. Într-un gang. Iar fratele victimei i-a spus „auzi, tu nu vrei să vii la box?”. Și așa a fost. La 15 ani s-a apucat de lovit în gol. E cel mai dur, cel mai obositor.
A ajuns „un amator într-o lume profesionistă”. El a spus-o, el o recunoaște fără rușine. „Nu avem metodă, suntem în urmă”. El o spune, el o știe, el încearcă să schimbe asta la sala lui de box de la Ploiești. „Ne țineau nemâncați în cantonament la Onești și când ne duceam la culcare dădeam turul etajelor ca să căutăm resturi de cartofi prin tăvi. Nu beam apa, cică nu slăbeam altfel. Nu făceam dus de frică să nu ne rămână picături pe noi și să iasă la cântar. Și ne țineam doi stropi de apă în cutia de la proteze. O sorbeam ca pe un deliciu”.
Atât de stresați erau și atât de „dupa ureche” se antrenau. Doroftei a fost cuminte. Mai puțin în ring. A fost mereu agresiv. Nu a apărut în reviste de scandal, are o soție-vis care nu a plecat niciodată de lângă el și copii care știu să se bată la orice oră NUMAI dacă trebuie. Au învățat de la tatăl lor care a luat argint și bronz la două ediții ale Jocurilor Olimpice. Balbi l-a distrus, dar de fiecare dată când ieșea tumefiat din ring nu punea gura pe alcool „pentru că vasele de sânge oricum sunt praf și le faci și mai praf dacă torni alcool. N-am băut, am tras un fum de țigară în toată viața. Nici pastile n-am luat vreodată, nici măcar vitamina C”.
Doroftei nu plânge, nu regretă și povestește mult din aberațiile sistemului ca pe niște glume frumoase din trecut. E conștient că el, ca mare sportiv român în boxul ăsta, e unul dintre cei datori să schimbe foaia și să producă boxeuri de aur în toate concursurile. Rar îmi iese în cale un om atât de mișto, cu umor de două ori cât el, cu judecată mai multă decât mulți șmecheri din țara asta și cu DORINța de a face ceva ca la carte în România.
text de Alexandru Banu
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER