INTERVIU cu omul din spatele performanţelor sportului din Braşov. George Scripcaru: "Vom scoate încă un sportiv de talia Cristinei Neagu!". Colaborarea cu Celta Vigo, investiţiile în copii, întâlnirea din benzinărie cu Mariana Tîrcă şi decăderea echipelor de fotbal

16 iun 2017 9002 afişări Comentează şi tu Special

de Marius Huţu şi Andru Nenciu

operator video: Dorel Avăcăriţei

producător Mihai Ianoşi

Braşovul a fost mereu un bazin de talente. De la fotbal la scrimă sau de la handbal la sporturile de iarnă. Într-o ţară în care sportul e pus desori la index de oficialităţile locale, oraşul de sub Tâmpa a devenit o insulă de prosperitate. Cu investiţii masive în sportul juvenil şi baze moderne - bazin, patinoar - primarul George Scripcaru şi echipa sa au reuşit să-i facă pe părinţi să le schimbe drumul copiilor dinspre masa cu tabletă spre pastila de sănătate: înot şi atletism, principale discipline care stau la baza dezvoltării unui organism sănătos -, fotbal, scrimă şi multe altele. Înaintea unei şedinţe de consiliu, la început de iunie, Scripcaru, omul care vine şi pe bicicletă la birou, a vorbit pentru ProSport despre bunele şi relele din sport, Ordonanţa de Guvern, dar şi despre colosul cu picioare din lut - echipa de fotbal FC Braşov, moartea unei echipe şi istoria fetei care a prins aripi pe semicercul din Braşov, Cristina Neagu. De ce nu are Braşovul un stadion modern, când se va mai organiza o competiţie precum FOTE şi de ce nu se mai direcţionează bani către fotbal... în interviul de mai jos.

Cum vă întreţineţi, dumneavoastră, pasiunea pentru sport? Alergaţi, mergeţi pe bicicletă, înotaţi, cam cât timp acordaţi?
Într-o perioadă, mi-am propus de foarte multe ori să fac zilnic sport, însă nu mi-a ieşit deloc pentru că activitatea pe care o derulez e atât de intensă încât nu am reuşit acest lucru. Dar şi ceea ce fac poate fi numit un sport pentru că este destul de intens ca şi activitate. Mai folosim bicicleta, dar nu într-un sistem competiţional. Pur şi simplu ne urcăm pe bicicletă şi o luăm pe drumuri, pe străzi, pe dealuri, mai ales în zona asta de munte. Este şi asta o activitate care îmi foloseşte foarte mult.

Ce bicicletă aveţi?
Am trei biciclete! Cu cauciucuri diferite, cu foi diferite, e în funcţie de zona pe care o foloseşti. Cu o bicicletă normală nu poţi să urci, spre exemplu, pe drumul vechi în Poiana Braşov, trebuie să foloseşti o bicicletă cu cauciucuri cu specificul de zonă de munte.

Vi s-a întâmplat să veniţi cu bicicleta şi la Primărie?
Am fost, da...

Şi cum vă priveşte lumea pe stradă?
În Braşov cred că poţi să umbli mai bine cu bicicleta decât în alte părţi. Mai ales în zona de centru a oraşului lucrul acesta se poate face. Sunt foarte mulţi iubitori care practică această mişcare şi care se duc în zona din Schei, spre Pietrele lui Solomon. În zona asta mă mişc şi eu. Când te întâlneşti cu biciclişti este un salut de solidaritate, de apreciere, când treci pe lângă un cetăţean sau o maşină..., nu m-a înjurat nimeni, chiar au fost foarte miraţi sau au apreciat.

Aveţi şi culoar special pentru bicicletă?
În Braşov am încercat acest lucru, gândim nişte proiecte pentru mountain bike sau piste de bicicletă. Lucrăm la un traseu de câţiva kilometri ca să ajungem chiar într-o zonă competiţională. E o posibilitate pe care putem să o fructificăm şi pentru cei care iubesc acest sport până la urmă şi chiar ne gândim să ne încadrăm într-o etapă naţională sau internaţională.

Ce alte sporturi vă mai plac, chiar dacă nu le practicaţi?
Mi-a plăcut foarte mult fotbalul, însă în ultima perioadă şi de câţiva ani îmi place handbalul. Şi la handbal este, de exemplu, o diferenţă, mai mult apreciez handbalul feminin. Este o altă abordare, altă determinare, la băieţi este mai mult o chestie de forţă. La handbal feminin este şi un pic de eleganţă.

Dar şi agresivitate...
Şi agresivitate, dar feminină.

Istoria unei echipe de handbal: "La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou. Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, ţin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare"

Apropo de handbal, în 2010, aţi intervenit în forţă ca să nu dispară echipa feminină din Braşov (n.r. - fosta Rulmentul, actuala Corona), la 4 ani distanţă după ce s-a câştigat titlul.
Atunci era pe cale de dispariţie echipa respectivă. Cu Mariana Tîrcă am făcut o treabă foarte bună, în sensul că am reuşit să rezolvăm o problemă, să facem să nu dispară echipa, să nu se desfiinţeze. Trebuia să mai parcurgem câteva etape, să terminăm ediţia de campionat. Ne-am propus acest lucru, acest a fost obiectivul. La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou pentru că efectiv nu aveau. Nu eu, Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, ţin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare, s-a discutat: ”Hai, este problema asta”. Şi mă bucur că am reuşit să facem să avem 7 jucătoare pentru că la un moment dat era pericolul să nu mai fie nici echipa completă. Obiectivul a fost să ducem acea echipă la sfârşitul ediţiei de campionat, apoi să începem o reconstrucţie, o etapă nouă. A fost o perioadă destul de grea, dar frumoasă până la urmă. Astăzi se demonstrează că am făcut o treabă foarte bună atunci şi practic avem o echipă bună la Braşov în raport cu alte echipe din România. Nu avem nicio jucătoare străină, avem grupe de fetiţie mici, de junioare care sunt în toate competiţiile naţionale.

Aţi şi luat titlul anul trecut la junioare 2...
Exact, iar anul acesta sunt vicecampioane, le şi premiem. Tot azi (n.r la ora realizării interviului) îi premiem şi pe hocheişti, au făcut o treabă foarte bună în Campionatul Naţional, chiar şi în Liga MOL. Astăzi este o componentă comercială foarte profundă în ceea ce înseamnă sport. Aici trebuie făcut ceva, să organizăm sau să facem sportul pentru copii, pentru juniori, să creăm o bază de selecţie, o resursă urmană care să fie avută în vedere şi să facă performanţă într-o anumită etapă. Se greşeşte foarte mult, mai ales în ceea ce înseamnă Legea Educaţiei, trebuie să există prevederi foarte clare şi să se facă foarte mult din acest punct de vedere. Eu nu sunt adeptul că ceea ce a fost înainte a fost rău. Mult comentata Daciada, avea un avantaj, o componentă foarte bună. Noi ca autorităţi poate trebuie să facem ceva mai mult sau poate ce nu fac alţii şi să creăm competiţii interşcolare, interjudeţene, să aducem copii la sport.

Prima amintire cu Cristina Neagu: "Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la şcoală, o cameră la un cămin. Ştiu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea"

Vorbeaţi mai devreme de Corona Braşov, veau să vă întreb, ce sentiment vă încearcă atunci când vedeţi că cea mai bună jucătoare de handbal a lumii a făcut trecerea de la juniorat spre marea performanţă aici la Braşov, introdusă de Mariana Tîrcă în prima echipă? Şi care este cea mai puternică amintire de la un meci cu Cristina Neagu?
Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la şcoală, o cameră la un cămin. Ştiu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea. Poate e un lucru nesemnificativ, dar îşi aduci aminte foarte uşor de lucrurile acestea. Vezi cât de mult au contat nişte lucruri minimale, foarte simple pentru că ea era elevă atunci şi a trebuit inclusă la cursurile şcolare aici la Braşov. Sigur, cu tot ce a urmat, cu toată evoluţia, lucrul acesta s-a văzut, pas cu pas, etapă cu etapă. Oricum, atunci, Mraiana Tîrcă din primele momente a spus: ”Fata asta e foarte bună şi va avea un parcurs... O să vedeţi”. Eu atunci nu m-am gândit, am zis că aşa fac antrenorii, aşa spun când apreciază mai mult unii jucători. Dar s-a demonstrat că Mariana Tîrcă a avut ochi şi ştie ce trebuie să facă în sensul asta. Dar sunt jucătoare şi azi la Braşov care vă asigur eu că vor face lucruri frumoase, sunt acum la nivel de junioare.

La cine vă referiţi?
Sorina Tîrcă este una dintre ele, sunt sigur că fata asta va face o figură foarte bună, iar pe lângă ea toate junioarele care sunt în jurul ei. Anul acesta ne-am propus să facem şi o echipă de Divizia A, dar formată din junioarele care sunt azi la Corona. Vom avea echipă de Ligă şi echipă de Divizia A, iar fetele să joace şi primul eşalon şi în Divizie dacă e cazul, aşa cum era odată, întâi formaţia de tineret, apoi cea de senioare. De unde să-şi extragi resursa umană, jucători sau jucătoare ca la piaţă e foarte simplu. Noi cheltuim bani publici pentru treaba asta şi nu cred că nu trebuie să existe conecntare şi atenţie pe ce înseamnă copii. Şi asta este şi atenţia noastră, pe infrastructură. Când s-a înfiinţat echipa de hochei... Nici nu aveam jucători la Braşov, tioţi erau cetăţeni români, dar de etnie maghiară şi jucau pe la Odorheiu Secuiesc, pe la Cîrţa sau prin altă parte. Dar jucau cu Braşovul pe tricou. După aceea am făcut şi infrastructură, s-a structurat şi echipa. Şi iată că şi la fel, la hochei, copiii se duc de dimineaţă, înainte de a merge la şcoală, să intre pe patinoar, să facă pregătire, întrucât nu mai încap. Avem grupe de copii, avem atât de mulţi încât trebuie să fie şi echipa mare şi ceilalţi copii într-o zi pe gheaţă, mai sunt şi cei de la patinaj artistic, la fel şi ei trebuie să fie pe gheaţă. E foarte plăcut să vezi lucrul acesta, e un sentiment atât de bun, înesamnă că ai făcut o treabă bună, că nu ai făcut lucrurile degeaba.

"Facem o sală polivalentă cu investiţie proprie". Antrenor canadian la echipa de hochei, bazin ultramodern de polo şi nataţie şi istoria scrimei sub Tâmpa

Cum aţi adus antrenorul canadian la hochei?
Nu l-am adus eu, cei care se ocupă acolo vin şi spun: ”Trebuie să facem treaba asta sau am luat decizia asta sau am găsit că este o soluţie mai bună persoana respectivă”. Au fost fel şi fel de antrenori care au fost aici şi care au făcut performanţă bună de-a lungul timpului. Aşa e când nu ai resursă umană, apelezi la ceea ce ai în momentul respectiv. Şi la hochei am făcut o încercare acum 2 ani, când am spus: ”În regulă, avem copii care au crescut foarte mult, ne permitem o ediţie de campionat în care să nu ne gândim doar la performanţă, ci să rezistăm între echipele din primul eşalon. Ne concentrăm foarte mult pe ce avem în ograda proprie”. Şi i-am băgat pe toţi care erau în structura proprie la echipa mare. Ne-au bătut toţi, dar important este că am dat şansa jucătorilor să se confrunte cu duritatea de la nivelul de competiţie de vârf. Şi s-a demonstrat că din foarte mulţi care au avut şansa asta, antrenorul a ştiut să vadă şi să selecteze. Azi sunt deja copii care au provenit din pepiniera proprie. Am făcut câteva implanturi în etapa următoare şi iată că anul acesta am câştigat campionatul şi Cupa României.

Sunteţi la un nivel optimi cu handbalul, cu hocheiul, mai puţin cu fotbalul...
Nu numai. Uitaţi-vă că avem acum la Braşov echipă de polo, am făcut secţie de nataţie şi sunt foarte mulţi copii. Cu timpul, jucătorii de la echipa de polo vor fi din ograda proprie. Avem infrastructura, avem bazinul olimpic, normal că trebuie să faci polo şi nataţie, Sport de echipă, avem echipa de handbal, avem sala modernizată. Sigur, ar fi bine să avem o Sală Polivalentă la Braşov, pe care o avem în plan să o facem în următoarea perioadă cu investiţie proprie...

Cam în câţi ani credeţi că Braşovul va avea o nouă Sală Polivalentă?
Am aşteptat, am făcut un demers la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Sporturilor. De la Guvernul actual am primit din păcate un răspuns negativ, că la Braşov nu există în plan o asemenea investiţie. În asemenea condiţii o vom face din resurse proprii, vom face un proiect în perioada următoare. Vom aloca fonduri de la bugetul local pentru asemenea investiţie care este foarte benefică pentru Braşov din toate punctele de vedere... (n.r. primarul Braşovului a revenit apoi la ideea anterioară). Noi am reînfiinţat la Braşov şi secţia de scrimă, a fost o tradiţie, Mihai Covaliu este de aici din Braşov. Şi din respect faţă de el am făcut un lucru bun, deşi nu cred că are această pretenţie. Ne-am consultat împreună şi am făcut secţie de scrimă la Braşov, am făcut selecţie, s-au înscris deja foarte mulţi copii. Am luat antrenori care au venit la Braşov, iar preşdintele clubului a făcut sportul acesta, are experienţă în domeniu. Ionuţ Achiriloaie este schiorul care reprezintă România la Jocurile Olimpice, a fost şi la Soci, este între primii 50 la proba la care participă, iar el este sportiv legitimat la Corona. Pe lângă el, ca şi reprezentare de vârf, avem şi secţie de schi la Braşov, unde avem foarte mulţi copii, de la 8 ani, care au câştigat competiţii foarte multe. Avem domeniu schiabil, avem infrastructură, am încerccăm să ne pliem pe ceea ce avem ca şi tradiţie într-un oraş de munte. Tradiţia în ceea ce înseamnă scrima a venit ceva firesc, handbalul nu mai spus pentru că a existat această perioadă de vârf de-a lungul timpului, avem o colaborare pentru echipele de baschet cu CS Universitatea Braşov, polo şi nataţia au venit, de asemenea, firesc. Am acoperit un palier foarte mare de sporturi, bazându-ne şi concentrându-ne cu tot ce înseamnă resursă materială financiară şi logistică pe copii, apoi şi pe sport de echipă, să ajungem la vârf dacă pot să spun aşa. Dar la bază să există mereu o resursă care să genereze jucători şi jucătoare pentru echipa mare. Fotbalul? Din păcate, este o pată negativă pentru Braşov.

Ce nu a mers între Primărie şi echipa de fotbal FC Braşov şi istoria frumoasă şi urâtă a efemerei Corona: "Cheltuiai foarte mulţi bani pentru că stăteau şi nu produceau nimic, atunci am văzut faţa urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduşi să figureze pe aici. Unii dispăreau şi nu mai veneau înapoi şi am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte ţări, dar fără forme, cu antrenori aduşi din alte părţi, cu conducere din alte părţi adusă pe aici"

Ce nu a mers între Primărie şi echipa FC Braşov în ultimii ani?
A fost o perioadă cu mulţi ani în urmă când Municipalitatea a avut un rol, a şi avut participare, a şi fost implicată ca entitate în tot ceea ce înseamna FC Braşov. Cu schimbarea în Societate Comercială, Municipalitatea a avut, la fel, o implicare, însă cu timpul lucrurile s-au degradat, în sensul că din punct de vedere al relaţionării acestui parteneriat au început să scârţâie. Atunci, când într-o formulă de parteneriat nu există un respect, o abordare corectă, atunci mai bine te retragi. Însă, lucrurile au decurs în ultimii ani aşa cum ştim cu toţii şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat.

La ce vă referiţi, mai concret?
Noi am avut implicare în ceea ce priveşte componenta materială, logistică, am făcut ce trebuia făcut. Municipalitatea a avut şi un rol financiar în acest parteneriat, dar lucrurile nu au evoluat într-un sens bun. De asta a apărut la un moment, sunt sigur că ştiţi lucrul acesta, echipa de fotbal  Corona. Şi totul a plecat de la un lucru de suflet, o iniţiativă dintr-o joacă. Să facem la Corona o echipă formată din foşti jucători de la Braşov, plecaţi de aici şi ajunşi la o anumită vârstă. Cheltuielile nu ar fi trebuit să fie foarte mari, având în vedere că toţi au familiile aici, nu trebuie să-i plăteşti casă, să-i plăteşti masă, joacă din plăcere, pune suflet. Hai, să existe acest lucru aici, la început în liga a patra, apoi liga a treia.

Au fost trei ani cu promovări consecutive.
S-a dovedit că atunci când au pus foarte mult suflet şi nu s-au axat pe partea materială, financiară, lucrurile au mers foarte bine. La un moment dat, lucrurile erau foarte plăcute, mergeau cu famiile în deplasare, cu sandwich-ul în buzunar, după meci stăteau toţi împreună, a fost chestiune mai mult prietenească. Nu exista partea de interes material, erau şi oameni în jurul echipei care ajutau din acest punct de vedere. Şi când au pus foarte mult suflet, lucrurile au evoluat încât au ajuns în eşalonul de vârf. Personal, am fost întrebat şi am spus că nu este o idee bună să se facă treaba aceasta pentru că atunci când depăşeşti etapa aceasta pe care ai parcurs-o şi ai făcut ceea ce ai făcut plăcere, cu implicare, sunt convins când ai ajuns la acel nivel superior totul se va strica, acolo lucrurile vor fi gândite şi tratate altfel. Alţii care au decis lucrurile din perspectiva asta au făcut altfel, au forţat puţin lucrurile şi au spus că trebuie să intre în Liga Naţională. Le-am spus că vor fi probleme din toate punctele de vedere, ca nivel competiţional, ca parte materială, infrastructură, logistică, ca parte financiară. Cei care au decis, au luat o hotărâre greşită, s-a demonstrat ulterior că s-a confirmat ce am spus eu. Toţi jucătorii care au evoluat, care erau în Braşov, care au avut un rol important, au fost daţi la o parte. La Braşov erau vreo 30 şi ceva de jucători, dintre care 30 erau din America de Sud, nu aveau nicio legătură cu oraşul, iar unii nu au jucat niciun minut. Cheltuiai foarte mulţi bani pentru că stăteau şi nu produceau nimic, atunci am văzut faţa urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduşi să figureze pe aici. Unii dispăreau şi nu mai veneau înapoi şi am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte ţări, dar fără forme, cu antrenori aduşi din alte părţi, cu conducere din alte părţi adusă pe aici. Am spus că nu e regulă ce se întâmplă şi că lucrurile trebuie să se închidă din acest punct de vedere. Şi s-au închis, cred că a fost un lucru bun. Am considerat că municipalitatea să nu mai aibă o implicare la acest nivel, la acest sport, dar să ne concentrăm foarte mult pe ce înseamnă copii. S-a întâmplat acest lucru, iar la Corona s-a reînfiinţat secţia de fotbal, dar cu lucrurile foarte clar stipulate, pentru copii. Punct!

Marele club spaniol Celta Vigo a venit la Braşov! "Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziţie de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Braşov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii.'

Ce presupune colaborarea cu Celta Vigo?
Ne-am întâlnit aici cu reprezentanţii de la Celta Vigo, au venit în Braşov, au adus şi antrenori spanioli, a fost un prim an, am văzut care sunt părţile bune, care sunt părţile mai puţin bune, care sunt problemele cu care ne confruntăm şi din acest an lucrurile vor intra într-o altă etapă, în sensul că vom completa ce este de completat din punct de vedere al implicării noastre. Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziţie de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Braşov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii. Vrem să le dăm o şansă acestor copii, să aibă unde să se manifese, unde să joace, să arate că sunt buni, să fie urmăriţi, să fie selectaţi şi poate că unul din sutele de copii din Braşov din această formulă, de la Corona sau din parteneriatul cu Celta Vigo, va ajunge vreodată cum s-a întâmplat şi cu Cristina Neagu.

Aţi adus practic un club din Primera Division aici la Braşov...
Da, ne-am întâlnit cu preşedintele de la Vigo (n.r. - Carlos Mourino), cu reprezentanţii acestui club care la fel au fost aici. Am stabilit ce trebuie să facem anul acesta mai mult decât anul trecut. Şi cred că lucrurile vor merge într-o direcţie bună.

Câţi bani cheltuie Primăria Braşov pentru sport, spre exemplu, în 2017. Sau cât a cheltuit anul trecut?
Există o prevedere legislativă, pe ghidul de activităţi sportive care stă la baza acestei activităţi în municipiul Braşov, unde municipalitatea este implicată. Depinde: sunt cheltuieli cu resursa umană, ce reprezintă o parte,sunt  cheltuieli materiale, ce reprezintă altă parte, iar cheltuielile cu infrastructura, cu întreţinerea, o altă componentă. Dacă le punem cap la cap avem un efort bugetar destul de consistent. Însă pe ghidul de finanţări de activităţi sportive anul trecut au fost alocate vreo 6 milioane de lei. Nu e mult, dar am făcut o treabă foarte bună cu bani puţini. Mai sunt şi alte completări din punct de vedere al unor venituri, care sunt din partea unor parteneri, sponsori sau oameni implicaţi, parte a acestui proiect. Anul acesta pe componenta aceasta a fost o sumă mai mare decât anul trecut, făcând o evaluare că au crescut numărul de copii şi numărul de secţii care au fost înfiinţate. Nu ne concentrăm să dăm bani pentru nu ştiu ce salarii foarte mari, ne concentrăm să cheltuim bani pentru ceea ce înseamnă funcţionarea şi necesarul din punct de vedere infrastructură, logistică, resursă umană, materiale.

 

"Trebuie să ne concentrăm pe resursa umană proprie, copii, categorii de vârstă diferite". Viziunea sa despre Ordonanţa de Guvern privind Legea Sportului: "Ordonaţa îţi oferă un cadru legal, dar să nu pici într-o altă parte, să nu încalci legea, să ai o problemă. E bine că s-a creat acest cadru general"

Cum aţi primit Ordonanţa de Urgenţă pe modificarea Legii Sportului?
Chiar citeam într-o publicaţie că Guvernul a făcut un lucru rău că a făcut treaba asta. Nu am văzut normele metodologice, nu am văzut detaliile care să-mi dea posibilitatea să spun că e bine sau nu e bine. Într-un sens e bine că a dat posibilitatea ca să existe o implicare a autorităţilor în susţinerea activităţii sportive. Din punctul meu de vedere, trebuie făcut în aşa fel încât concentarea să existe pe ce am realizat noi la Braşov la nivel de copii. Să ne implicăm şi să redirecţionăm resurse pe componentă. Dacă ne ducem pe o chestiune de natură comercială, în aşa fel încât să aruncăm cu bani pe salarii, sume foarte mari date pe jucători, jucătoare, nu cred că este în regulă. Asta dăunează sportului, în general vorbesc. Să aduci foarte multe jucătoare din afară într-o echipă, înseamnă că neglijezi resursa umană proprie. Poporul, ţara asta are şi jucători ce pot fi pregătiţi, fructificaţi. Dar dacă nu începi de la copii, să creăm o bază, nu putem aştepta să se inventeze un jucător peste noapte. Şi în fotbal, uitaţi-vă, a câştigat anul acesta campionatul o echipă care a fost înfiinţată acum 7 ani. Acolo a existat implicare, Hagi a făcut o treabă foarte bună, dar  eu cred că a făcut şi un efort extraordinar financiar şi uman peste cât poate. S-a văzut că acolo unde există determinare, implicare, cu jucători şi resursă umană, poţi să faci o treabă bună şi performanţă. Noi trebuie să ne propunem lucrul acesta, altfel... CSM Bucureşti este un exemplu, dar eu nu sunt de acord cu de fac ei.

Veţi intra într-o competiţie cu ei?
Ca să aduci jucătoare, antrenoare, toate din afara ţării... Bun, pentru imagine, la nivel european, e ceva. Azi dacă ai resurse financiare poţi să faci o treabă de genul acesta, dar Baia Mare, aţi văzut? Vâlcea aţi văzut? Nu e bine. Să nu se interpreteze că am eu ceva, e doar un punct de vedere, o părere. Noi la Braşov am parcurs o etapă de genul acesta când a fost un vârf, după care s-a picat iarăşi. A fost doar o gândire comercială, nu e în regulă. Eu cred că trebuie să ne concentrăm pe resursa umană proprie, copii, categorii de vârstă diferite.

Un alt efect al acestei Ordonanţe, susţin foşti mari sportivi români, ar fi că autorităţile locale vor direcţiona mai mulţi bani către jocurile de echipă, nu către sporturile individuale, gen atletism, gimnastică, nataţie. Ce spuneţi de această percepţie?
Depinde de la caz. Eu v-am spus cum am gândit noi, ce concept sănătos am avut la Braşov. Am făcut şi facem lucrul acesta în perioada următoare şi pentru gimnastică. Facem o sală de sport la şcoala unde avem tradiţie în gimnastica ritmică în Braşov. Am alocat resurse bugetare în sensul acesta. Pentru a participa la competiţii, am înfiinţat o secţie şi la Corona, am omis să spun acest lucru mai devreme. Depinde de ce strategie are fiecare comunitate. Nu primarul stabileşte treaba aceasta, este un Consiliu Local care decide, este format din 27, 31, 35 de oameni normali la cap. Ordonanţa trebuie să creeze cadrul general, să intre în detalii şi să spună faceţi aşa sau aşa, nu cred că este cazul. Ordonaţa îţi oferă un cadru legal, să nu pici într-o altă parte, să nu încalci legea, să ai o aştă problemă. E bine că s-a creat acest cadru general. Repet, nu cunosc amănunte pentru că nu am văzut norme, anumite detalii din Ordonanţă. Doar din ceea ce înseamnă comunicarea publică am înţeles despre ce este vorba, deşi minstrul Sporturilor este de aici, din Braşov. (n.r. - fostul ministru). N-am apucat să discut cu el despre treaba asta. E bine că Marius Dunca, ministrul Sportului este din Braşov, Mihai Covaliu, preşedintele COSR, este din Braşov, Florin Florea, preşedintele FR de Atletism este din Braşov, avem o reprezentare bună cel puţin din această perspectivă, cea mai bună jucătoare a lumii la handbal a plecat tot din Braşov.

Care e condiţia ca Braşovul să beneficieze de un stadion de fotbal modern. "Să se ajungă la un moment zero!". De ce e un atu faptul că Sepsi va evolua la Braşov în Liga 1 şi ce spune despre fiul oraşului, Lăcătuş, şi războiul Steaua - Armată

Dar Braşovul nu are un stadion de fotbal modern...
Da, este şi asta o problemă. Este aceeaşi situaţie ca şi în cazul sălii de care vorbeam. Va avea şi Braşovul un stadion de fotbal. În ultimii ani am avut un proiect să construim, să avem strategic un stadion nou la Braşov.

Şi de ce nu s-a mai construit?
V-am dat un exemplu ceva mai devreme, noi am înfiinţat echipă de hochei şi am jucat în altă parte. Cred că trebuie să avem în primul rând o echipă competitivă la Braşov. Şi oamenii, cetăţenii pot să spună, de ce să faci un stadion la Braşov când noi nu avem o echipă? Până la urmă cetăţenii sunt parte în decizia asta a comunităţii. Sigur că sunt foarte mulţi iubitori de fotbal, dar eu cred că, în Braşov, lucrurile trebuie să se clarifice, să se cureţe, să se ajungă la un anumit moment zero şi să se spună: ”trebuie să începem o reconstrucţie din punctul acesta de vedere”. Şi hai să vedem ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, unde suntem şi ce putem să facem din acest punct de vedere.

Este vara aceasta un fel de moment zero, având în vedere că FC Braşov îşi trăieşte ultimele zile?
Nu este un lucru atât de plăcut, aşa de satisfăcător pentru că se termină sau se închide ceva ce putea să aibă un alt parcurs în privinţa asta. De asta evit să mă bag în povestea asta şi am ales să construim la nivelul municipiului structura cu copiii şi oamenii care au fost odată implicaţi şi au avut un rol în ceea ce înseamnă fotbalul în Braşov. Sigur, este necesar ca la Braşov să avem o sală polivalentă şi un stadion, altfel decât este acum. Iar asta să fie o implicare a municipalităţii Braşov ca şi investiţie, ca şi infrastructură. Pe partea cealaltă de structură de echipă de fotbal nu cred că este bine ca municipalitatea să facă treaba asta.

De ce?
Pentru că aici trebuie să existe un conglomerat, o formulă mixtă care să facă treaba sta şi cu oameni din zona respectivă, de specialitate, oameni din zona privată. Cred că acest lucru este posibil, dar echipa asta se desfiinţează, moare, administratorii, insolvenţă, unii sunt împotrivă, alţii invers, unii pun beţe-n roate, alţii pun piedici. Nu poţi să construieşti în formula asta, este foarte greu. Jucătorul stă şi se uită: "în ce lumă trăiesc, unde sunt eu aici!?". Uitaţi-vă la Sf. Gheorghe, care este aici la câţiva kilometri...

Vă doare că ar putea veni să joace în Braşov?
Poate e un lucru bun, că nu rămâne stadionul acesta în paragină, cel puţin va avea o utilitate, iar iubitorii de fotbal ar avea posibilitatea să participe la meciuri. Poate va fi un meci Sepsi cu Steaua, iar iubitorii stelişti vor avea posibilitatea să vadă lucrul acesta, un meci la Braşov

Steaua sau FCSB? Unul dintre marii jucători ai României, Mraius Lăcătuş, este din Braşov.
Marius Lăcătuş care s-a născut aici şi cu care, la fel, am o relaţie foarte bună. Povestea asta cu FCSB, cu Steaua, nu face deloc bine fotbalului. Toată tevatura, venim să aducem anii din urmă, să schimbăm lucrurile, situaţia, regulile, haosul, brambureala asta nu sunt deloc bune. Este un chin. Ai senzaţia că este ceva care nu se mai termină şi tot timpul este o luptă continuă, vrei să ajungi undeva şi nu mai ajungi.

Ce spune despre FOTE şi ce planuri are. Dezvăluiri despre cum a fost organizată competiţia din 2013 şi de ce trebuie ca întreaga ţară să susţină Braşovul

Am depăşit spaţiul alocat, dar intrăm în prelungiri, vă mai reţinem atenţia cu Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE). Aţi organizat o competiţie de acest gen în 2013, cu ce aţi rămas şi dacă intenţionaţi pe viitor să organizaţi şi Jocurile Olimpice de Tineret la sporturile de iarnă.
Da, chiar am discutat cu Mihai Covaliu pe această temă, în iarnă, cu Octavian Morariu, cu Adi Veştea de la Consiliul Judeţean, ne-am întâlnit şi am discutat. Am făcut şi o scrisoare de intenţie în acest sens. O asemenea competiţie nu trebuie să fie însă doar a Braşovului, nu este o competiţie naţională. În toată lumea când se organizezază asemenea întreceri nu e doar proiectul unei localităţi sau unei zone anume, ci a unei ţări.

La ce vă referiţi?
FOTE a fost o competiţie la care tot greul a picat pe noi, Braşov, Râşnov, Predeal şi Cheile Grădiştei cu Ovidiu Gârbacea, care a fost parte în acest proiect şi a contat foarte mult. Ceea ce a făcut el la Cheile Grădiştei este extraordinar şi trebuie apreciat de 1.000 de ori. Am făcut faţă, ne-am ridicat la un anumit nivel. Mulţi nu se aşteptau să facem faţă pentru că am fost lăsaţi de unii singuri, în ultima perioadă a trebuit să ne descurcăm, la nivel guvernamental am fost chemaţi şi puşi să facem într-o lună de zile ce trebuia să facem într-un an sau 2 ani. A fost şi un lucru bun că astfel s-a creat şi un proiect de ţară în aşa fel încât in infrastructură s-au investit mulţi bani. La Râşnov s-au construit trambulinele la sărituri, complexul nu este finalizat întrucât este nevoie şi de tribune şi alte dotări care sunt necesare, dar se organizează etape de Cupă Mondială, vin sportivi din multe ţări. Aşadar, efectele se văd şi acum. În Poiană s-au făcut investiţii în infrastructura de schi, a contat mult şi trebuie să existe această infrastructură, s-a dovedit şi din punct de vedere al agrementului. Avem în acest sens un proiect, să extidem spre Râşnov infrastructura cu pârtie şi transport pe cablu. La Predeal s-a făcut la fel infrastructura respectivă şi a contat foarte mult. Depinde ce ne propunem noi ca şi ţară, am discutat şi cu preşedintele României, care a fost de curând la Braşov, am făcut referire la FOTE şi i-am spus că suntem în acest parcurs, acest demers pe care l-am făcut.

Ce feed-back aţi avut?
A rămas chiar impresionat şi a spus ”wow”, ar fi foarte bine să facem treaba asta. Sunt convins că acum, cu ministrul actual al Sportului care e din Braşov (n.r. - Dunca nu mai este ministru), cu Mihai Covaliu, cu Octavian Morariu care este în Board-ul CIO o să avem o şansă. Şi cred că FOTE a contat foarte mult pentru că am lăsat o impresie foarte plăcută ţărilor care au participat, a fost tot staff-ul CIO la Braşov cu această ocazie, au rămas foarte surprinşi, nu se aşteptau ca noi să fim în stare să organizăm o asemenea competiţie. Toate semnalele premergătoare începerii erau negative. Am demonstrat că am făcut o treabă foarte bună.

Ţinta este 2024?
Da! Sper să reuşim sau cei care vor fi implicaţi în povestea asta în următorii ani să facă ceea ce trebuie să facă din acest punct de vedere.

Mult succes! Mulţumim pentru timpul acordat!
Vă mulţumesc şi eu.

http://www.prosport.ro/video/sport-life/special/interviu-omul-spatele-performantelor-sportului-brasov-george-scripcaru-vom-scoate-sportiv-talia-cristinei-neagu-colaborarea-celta-vigo-investitiile-copii-intalnirea-benzinarie-mariana-tirca-16396572
16396572
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Primul nume de premier, TĂIAT de pe lista PSD. „Poate, insistând, reuşim să-l convingem”