Vasilynho, omul care ne trebuie

Mă sună la pauză prietena mea cea mai bună, stewardesa: "Fată, tu vezi ce ne fac ăştia, fată?!" Ce să văd, c-am stat tot timpul cu ochii închişi, m-am afumat cu etnobotanice şi-am strigat "Zât!", "Marş, potaie!", "Să vină hingherii!".

Am aşteptat apoi să-l prindă nea Gigi la telefon pe Cel de Sus (suna ocupat), ca să aflăm şi noi de unde ni s-a tras. Explicaţia lu' Patronu mi s-a părut raţională: "Dumnezeu a spus «Stai să vezi tu, chiar dacă ai echipă mai bună, nu o să joace nimic, ca să vezi cum te ciuruiesc ei pe tine ca să nu mai fii trufaş, să fii smerit». Asta trebuia să fac. Altfel, nu-mi explic cum a dormit echipa pe teren, a fost ceva supranatural. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva, nicio echipă n-am văzut aşa, nu doar pe Steaua, să stea pe teren şi să doarmă… Dumnezeu mie mi-a dat palmă". Am înţeles care e noua strategie de joc: smerenia.

M-am dus de-am dat nişte acatiste pentru meciul cu Gaz Metan Mediaş şi-acuma mă pun să scriu un mic tratat de fotbal pentru băieţii lui Stoichiţă: Fotbalul e un sport care se joacă şi pe goluri. Un gol e atunci când reuşeşti să introduci mingea în poarta adversarilor. Poate părea ciudat, dar cine dă mai multe goluri câştigă. Important: pe un teren acoperit, de regulă, cu iarbă, sunt două echipe: ai noştri şi ai lor. Din păcate, ai noştri sunt tot unsprezece. (Se mai învârt pe-acolo şi nişte arbitri, dar sunt momente când asta n-are nicio relevanţă). Important: nu te speria când începe repriza a doua. Vei băga de seamă până la fluierul final că s-au schimbat porţile.

Există trei mari stiluri de joc: deloc, trufaş şi smerit. "Deloc" e atunci când te-ai înţeles cu arbitrii să joace ei. "Trufaş" e atunci când ţii cu tot dinadinsul să câştigi, te agiţi mult, deci păcătuieşti mult. Ăsta e stilul luciferic, diavolesque. Te vede Dumnezeu şi te judecă. Varianta cea mai bună e "smerit", cu inima curată. Pe principiul "ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face". Îţi place să ţi-o iei la vinclu? Păi, crezi că lu' adversarul tău îi place? Mai bine vezi demarcatul din careul nostru, decât ofsaidul din careul lor. Nu-ţi clădi ocazii de gol pe teren: centrarea vine tot din ceruri. Pocăieşte-te, că tabela de marcaj e în mâinile Lui. Nu faulta, că nu-i creştineşte. Mai bine dă-te tu lovit şi roagă-te pentru un penalty.

În condiţiile astea, trebuie schimbat şi imnul - i-auzi: "Mă rog, Doamne, la icoane/ Scapă-ne de ghinioane/ Nu le da la duşmani soartă/ Să ne-apropiem de poartă": (featuring Florin Salam, mare fan de-al nostru). Un sfat tehnic pentru meciul de duminică: nu vă jucaţi cu focu' pe lângă Gaz Metan.

articol scris de Lelia MUNTEANU