#rapidulcapturat | Generalul de Securitate Mălureanu este fondatorul Academiei Rapid. Specialist în dezinformare-manipulare şi represiune internă, fondatorul "Rapidului Primăriei" l-a urmărit informativ pe Pleşu. După Revoluţie a răspuns de distrugerea dosarelor | ACTE

6 sep 2017 9694 afişări Comentează şi tu Special
#rapidulcapturat | Generalul de Securitate Mălureanu este fondatorul Academiei Rapid. Specialist în dezinformare-manipulare şi represiune internă, fondatorul "Rapidului Primăriei" l-a urmărit informativ pe Pleşu. După Revoluţie a răspuns de distrugerea dosarelor | ACTE

Generalul de Securitate Vasile Mălureanu, ofiţerul desemnat să pună pe picioare proiectul "Rapid pentru Partid", poate raporta liniştit: "Misiune îndeplinită!" 7 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/16714228/1/autentificare-notariala-academia-rapid-fara-adrese.jpg

Generalul (r.) Vasile Mălureanu, ofiţer în Direcţia I (Informaţii interne) din Securitate, este fondatorul Academiei Rapid – asociaţie înfiinţată sub coordonarea primarului de la Sectorul 1 din Bucureşti şi care îşi propune să cumpere, la licitaţie, brandul Rapid.

Actul constitutiv al Asociaţiei Sportive Academia Rapid Bucureşti, întocmit pe 8 august 2017, are semnăturile a trei oameni: fostul fotbalist Ovidiu Burcă (acesta ocupă funcţia de manager în organigramă), suporterul Adrian Olariu (desemnat administrator în acte) şi generalul Vasile Mălureanu, în calitate de reprezentat al entităţii juridice Rapid Redivivus 2017.


Când nu dă o mână de ajutor Partidului, generalul Mălureanu scrie cărţi despre rolul Securităţii în salvarea statului român şi explică, la seminarii şi lansări de carte, cum au stat lucrurile în decembrie 1989

Dintre cele trei semnături (numărul minim permis pentru a înfiinţa o asociaţie), cea mai importantă este a lui Mălureanu, pentru că el este reprezentant al Asociaţiei Clubul Sportiv Rapid Redivivus 2017 Bucureşti (despre care ProSport a scris în premieră aici). ACS Rapid Redivivus este elementul-cheie al întregii construcţii iniţiate, susţinute şi coordonate de primarul PSD al Sectorului 1, Dan Tudorache, deoarece, în lipsa unei aprobări a Consiliului Local, Academia Rapid a fost edificată în jurul acestei asociaţii-paravan care şi-a luat personalitate juridică. După ce primarul a încercat să treacă finanţarea proiectului de a prelua brandul Rapid prin Consiliul Local, dar a fost blocat de consilierii USR şi PNL, în peisaj a apărut Asociaţia Rapid Redivivus 2017, pregătită din timp (încă de astă-primăvară) de grupul generalului Mălureanu.


„Cine ne-a băgat în B? / Ceauşescu - PCR!“
Scandare din anii ’80 a galeriei rapidiste


Chiar dacă în „vitrina“ Academiei Rapid sunt puşi foşti jucători emblematici trimişi să reprezinte clubul în relaţia cu suporterii, activitatea se derulează, în culise, prin Asociaţia Rapid Redivivus 2017, care are, de altfel, şi personalitate juridică (Academia Rapid nu este recunoscută la Tribunal). Absolut toate actele, inclusiv încasările şi cheltuielile, se fac în numele şi prin conturile Redivivus. Până şi biletele şi abonamentele la meciurile Academiei Rapid stipulează, în josul tichetului, „acest eveniment este organizat de AS CS Rapid Redivivus 2017 Bucureşti, beneficiar al sumelor rezultate din vânzarea biletelor“. Contractul iniţial pentru stadionul din Giuleşti, unde joacă Academia Rapid, a fost încheiat tot de Asociaţia Redivivus, care plăteşte 3.500 de lei la fiecare meci şi 1.200 de lei ora de antrenament.


Pe biletele şi abonamentele de la meciurile Academiei Rapid scrie, negru pe alb, că evenimentul este organizat de AS CS Rapid Redivivus, asociaţia generalului de Securitate Vasile Mălureanu, club "beneficiar al sumelor rezultate din vânzarea biletelor"


„Ştiu şi cum a preluat tata galeria. Pe Bărbosu l-au arestat la un moment dat, când galeria Rapidului făcea o deplasare la Braşov. Erau în gară. Văzînd asta, mulţi dintre ei au vrut să se întoarcă acasă. Le era frică să mai plece singuri. Atunci tata i-a adunat pe toţi şi le-a spus: «Urcaţi în tren! Nu lăsăm echipa la greu! Nu ni se întâmplă nimic!». Şi, de atunci, el a rămas.“
Florin Mincea „Butelie“, fiul celebrului Constantin Mincea (1942-2005), lider al galeriei Rapidului timp de 32 de ani, în perioada 1970-2002, într-un interviu acordat lui Decebal Rădulescu în Gazeta sporturilor


„(…) zilnic aveam… Direcţia I-a, unde am lucrat eu... Poliţia politică a lui peşte, pe care a pus-o toţi la index!“
Vasile Mălureanu, general (r.) de Securitate, fondatorul Academiei Rapid, în octombrie 2015, la lansarea cărţii „Trădarea Securităţii“ 


Acelaşi ofiţer de Securitate Vasile Mălureanu a reprezentat Asociaţia Redivivus în relaţia directă cu primarul Sectorului 1 pe tema înfiinţării Academiei Rapid. El a participat, de altfel, la cel puţin o şedinţă de lucru împreună cu edilul Tudorache, alături de doctorul Mihai Pîrvu.

ProSport a obţinut şi confirmarea unei alte informaţii extrem de interesante: tot generalul Mălureanu a reprezentat interesele Primăriei în negocierile cu sindicaliştii care deţin actele clubului Mişcarea CFR. Ofiţerul de informaţii a mers personal la sediul Mişcării CFR şi a încercat să-i convingă pe şefii clubului, prin mai multe mijloace, să cedeze gruparea (cu tot cu loc în Liga 4) Primăriei. Nemulţumiţi de felul în care le-a vorbit generalul şi de abordarea pe care a avut-o acesta, sindicaliştii l-au refuzat. Aşa s-a trecut la planul B, activarea Redivivus.

Aşadar, negociator şi reprezentant legal al acestei asociaţii-cheie în proiectul "Rapid pentru Partid", după falimentul de anul trecut al SC FC Rapid, este generalul de brigadă (în rezervă) Vasile Mălureanu. ProSport vă prezintă câteva informaţii despre omul care poate fi considerat părintele fondator, în acte, al „Rapidului Primăriei“.

Citiţi mai jos Procesul verbal de la constituirea AS Academia Rapid:

 
Generalul Vasile Mălureanu, împuternicit să reprezinte persoana juridică Redivivus 2017, alături de civilii Ovidiu Burcă şi Adrian Olariu, sunt membrii fondatori ai Academiei Rapid. Numărul minim de persoane necesar înfiinţării unei asociaţii este de trei

Născut în 1947, Mălureanu a intrat în Securitate, după propriile-i spuse, în 1966, la 18 ani, şi şi-a dedicat întreaga viaţă acestei instituţii. A activat în cadrul Direcţiei I a Securităţii Statului, departament care se ocupa de informaţii interne (represiunea şi supravegherea elementelor dizidente şi „reacţionare“, dar şi manipularea populaţiei): „Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei activităţii de dezinformare, influenţă şi contrapropagandă“ („Departamentul Securităţii Statului în perioada 1988-1989, Structura şi planul de măsuri“. Sursa: www.memorialulrevolutiei.ro).

Până în 1989 a fost ofiţer specialist II în cadrul Serviciului V din Direcţia I – Informaţii Interne, care avea în responsabilitate activitatea informativă antisubversiune în domeniile artă-cultură, presă, radioteleviziune şi poligrafie. Socotit de unii cercetători „tătucul poliţiei politice ceauşiste“, mai ales că a lucrat o perioadă sub comanda temutului general Pleşiţă, Mălureanu îi avea sub supraveghere, printre alţii, pe ziarişti, dar şi pe intelectuali şi pe artişti: filosofi, scriitori, actori, cântăreţi.


„Am fost ofiţer de informaţii, se poate spune, de carieră, cu stagiul complet, în sensul că am început la 18 ani, prin a urma şcoala de ofiţeri de informaţii, în perioada 1965-1968, după care, timp de peste 35 de ani, până în 2004, am desfăşurat activitate profesională exclusiv în domeniul informaţiilor. Pentru asigurarea fundamentului intelectual necesar practicării acestei meserii de ofiţer de informaţii, am absolvit Facultăţile de Drept şi de Comerţ Exterior. Dar am rămas în continuare doar ofiţer de informaţii. Întreaga activitate de ofiţer de informaţii am desfăşurat-o pe profilul antisubversiune, numit în Securitate «Informaţii interne» şi «Apărarea Constituţiei» în cadrul Serviciului Român de Informaţii.“
Vasile Mălureanu, general (r.) de Securitate, fondatorul Academiei Rapid, în aprilie 2016, la lansarea cărţii „Apărarea Ordinii Constituţionale. Perspectiva unui ofiţer de informaţii“, eveniment prezidat de Adrian Năstase


Conform propriei mărturii, generalul (r.) Mălureanu a fost surprins de revoluţia 1989 având „doar“ gradul de maior. Ion Iliescu l-a reactivat după 1990, el făcând parte din structurile noilor servicii de informaţii încă aproape 15 ani, până la pensionare.

Potrivit aceleiaşi surse (www.memorialulrevolutiei.ro), omul ales acum să joace rolul de placă turnantă în preluarea controlului asupra Rapidului era, în decembrie 1989, unul din cei 10.000 de ofiţeri ai poliţiei politice a lui Ceauşescu care supravegheau populaţia României (la care se adăugau 3.000 de subofiţeri, 1.000 de angajaţi civili şi circa 400.000 de informatori/colaboratori). Doar în luna octombrie 1989 (cu două luni înaintea izbucnirii revoluţiei), Mălureanu şi colegii săi luaseră „2.079 de măsuri, majoritatea fiind aplicate cetăţenilor români. Motivele principale care au stat la baza acestor măsuri au fost comentariile denigratoare la adresa regimului şi relaţiile neoficiale cu străinii. Dintre cetăţenii români care au făcut obiectul acestor măsuri, 53,5% au fost muncitori, pensionari ori fără ocupaţie, 15,3% au fost cu studii superioare. 84,7% au fost bărbaţi, iar 55,8% au fost în vârstă de peste 51 de ani“.


Actul de autentificare notarială a Academiei Rapid. Generalul Vasile Mălureanu este trecut drept "mandatar" al Asociaţiei Redivivus 2017

Întâmplător sau nu, actul de naştere al Academiei Rapid este, astfel, semnat tocmai de unul din ofiţerii Direcţiei care îi supraveghea pe suporterii giuleşteni înainte de 1989. Branduită ca echipă cu galerie antisistem în regimul Ceauşescu, Rapid a devenit celebră în România prin faptul că fanii sfidau Securitatea şi Miliţia cu scandările lor – două din cele mai cunoscute erau „Galeria lui Rapid / Nu e membră de Partid“ şi „Cine ne-a băgat în B? / Ceauşescu – PCR!“. Foştii lideri ai galeriei, Cristi Bărbosu şi Constantin Mincea, au fost arestaţi şi bătuţi de Securitate, împreună cu alţi suporteri, drept consecinţă a criticilor şi ironiilor lansate din tribună la adresa Partidului. Prin acţiunile lor, rapidiştii de acum 30 de ani intrau direct sub incidenţa şi competenţele Direcţiei unde activa Mălureanu, de la „poliţia politică a lui peşte“ (după cum s-a exprimat chiar ofiţerul, într-o ocazie, referindu-se la structura din care făcuse parte).


„Urma să jucăm cu Victoria (n.r. – echipa Miliţiei). Stăteam cu tata la prăvălie şi, la un moment dat, a venit maşina Securităţii, cu un miliţian. Aşa se întâmpla înainte de meciuri d-astea. Îl prelucrau autorităţile. Să nu iasă scandal. A primit o propunere atunci care l-a şocat. Miliţianul i-a zis că şeful lui, un general, i-a promis că-i face prăvălie în centru, că îi dă tot ce vrea numai ca el să facă galerie pentru Victoria. Să-şi schimbe echipa. I-a răspuns: nu vă supăraţi, dar eu de Rapid şi de porumbei nu mă despart niciodată. Puteţi să-mi faceţi ce vreţi!“
Florin Mincea, fiul fostului lider al galeriei Rapidului, Constantin Mincea, în acelaşi interviu din Gazeta sporturilor



Constantin Mincea "Geamgiul" a fost urmărit de Direcţia I a Securităţii pentru că, în calitate de lider al galeriei Rapidului, permitea şi iniţia scandări duşmănoase regimului comunist. Conform fiului său, ofiţeri de Miliţie i-au propus să se dezică de Rapid şi să susţină echipa înfiinţată de "ograne". "Geamgiul" a refuzat

Dar generalul Vasile Mălureanu, membru în Clubul Aristocratic Rapid şi, acum, fondator al Asociaţiei Academia Rapid care ar trebui să se substituie adevăratului club, nu s-a ocupat doar de elementele recalcitrante din Giuleşti („Moţu’“ Pittiş a fost şi el un obiectiv al Securităţii).

„(...) Ar fi fost o ocazie unică să mă văd cu domnul general Mălureanu. Nu l-am văzut de 25 de ani. El era omul care se ocupa de cultură pe vremea aia. Mai erau şi alţii, pe fiecare uniune de creaţie. Pe vremea când se ocupa de mine, venea la instituţie, dar a venit şi acasă de două ori, s-a uitat la biblioteca mea şi mi-a spus: «Tovarăşu’ Pleşu, ce de cărţi aveţi! De ce nu vă ocupaţi cu ele? În loc să vă citiţi biblioteca, tot timpul bombăniţi... Vă spun drept, vorbiţi cum vorbeşte maică-mea. De la ea înţeleg, că n-are studii. Dar dumneavoastră, om cu studii, cu atâtea cărţi, sunteţi la nivelul lui maică-mea?». Germina Nagâţ (n.r. - directorul Direcţiei de Investigaţii din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) tocmai mi-a adus un document din care rezultă că un număr de opt bibliorafturi ale dosarului meu de urmărire, din 1979-1989, au fost distruse prin rupere din ordinul instituţiei, serviciul neavând tocătoare de hârtie mecanice. În Germania de Est aveau tocătoare mecanice, au tăiat arhiva fostei Securităţi şi au pus «tăieţeii» de hârtie rezultaţi din tăiere în saci. Fiind nemţi, au păstrat sacii, drept care, după unificarea cu Germania Federală, au fost aduse echipe întregi de experţi care au lipit «tăieţeii» la loc şi au refăcut arhiva. La noi nu s-a întâmplat chestia asta. Ideea că mi s-au distrus 10 ani de biografie fără să fiu întrebat mi se pare scandaloasă. Ştiu tot de acolo că se distrusese şi o parte din dosarele Doinei Cornea, al lui Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Lucian Pintilie. Înţeleg că domnul Mălureanu a fost întrebat de curând, la o conferinţă, de ce a făcut asta şi a spus: «Ca să protejăm reţeaua». Eu pot să înţeleg că voiau să protejeze reţeaua. Ceea ce mă nelinişteşte însă e că asta înseamnă că reţeaua e activă!“, povestea filosoful şi scriitorul Andrei Pleşu pe 26 februarie 2013.


- Mincea: Un strigăt din vechea Troie!
- Galeria: Ahooeee!

- Mincea: Pentru faima lui Dan Coe!
- Galeria: Ahooeee!

- Toţi împreună: Hai Rapiiiduuul! Hai Rapiiiduul!
Scandare celebră în anii ’70 a galeriei Rapidului. Dan Coe, critic al regimului comunist şi urmărit de Securitate, a fugit în Occident în 1980. La scurt timp, în 1981, a fost găsit spânzurat în faţa uşii de la apartamentul unde locuia în Köln


Cu aceeaşi ocazie, actorul Ion Caramitru completa: „(…) Domnul Mălureanu s-a prezentat cu aroganţă şi, cu siguranţă de sine, ca fost lucrător al SRI şi înalt funcţionar al Securităţii, a spus: «Lucrul cel mai grav este că se fac asemenea gen de dezbateri şi conferinţe şi noi nu suntem chemaţi, să fim de faţă şi să ne spunem părerea, că aşa ar trebui să fie democratic». A spus că lucrează la o revistă, Vitralii, despre care eu n-am auzit, dar pe urmă m-am interesat şi am văzut că sunt organizaţi, au o societate a foştilor ofiţeri în rezervă şi în retragere din SRI, zic ei, dar de fapt sunt din Securitate. Doamna Nagâţ l-a întrebat: «Acum vă văd şi eu prima oară la faţă, am avut corespondenţe până acum, spuneţi-mi, e adevărat că le-aţi ars?». Şi el a spus: «Da, le-am ars». «De ce le-aţi ars?» «Pentru că legea scrisă şi nescrisă este să protejăm informatorii şi colaboratorii.»“.


„(...) cadre ale Securităţii s-au repliat în ziua de 22 (n.r. – decembrie 1989) şi au optat pentru grupul Iliescu, care ni s-a părut că este cel mai coagulat, pentru a nu lăsa ca să alunece ţara în prăpastie. Noi, unităţile informative din Securitate, am stricat jocul celor care au conceput modalitatea de preluare a puterii.“
Generalul Vasile Mălureanu, la o lansare de carte, susţinând teoria că Securitatea a salvat ţara în decembrie 1989


Astăzi, generalul Mălureanu, ajuns la 70 de ani, are în continuare un rol important în sistem exact în zona unde este specializat. Scrie cărţi, referate şi sinteze despre rolul Securităţii în istoria României, participă la conferinţe şi lansări de carte pe tema revoluţiei, promovează şi susţine teoria securiştilor patrioţi. Este un apropiat al fostului premier şi preşedinte PSD Adrian Năstase, care a jucat rolul de amfitrion la lansarea uneia din cărţile lui Mălureanu (ocazie cu care i-a adus un laudatio).
Şi, după cum se poate vedea, joacă un rol cheie în procesul de preluare şi "salvare", pe linie politică, a unui puternic brand fotbalistic. Vineri seara, în prima etapă a Ligii 4 din Bucureşti, la meciul Academia Rapid - Progresul 2005 (scor 13-0), echipa înfiinţată de generalul de Securitate a fost susţinută, în Giuleşti, de 6.000 de spectatori.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.