Auzisem că s-a întors în țară încă de la începutul iernii. Îmi dăduse de veste nu numai Tavi, un prieten comun, ci și rețeaua de socializare care ne ține neîncetat cu privirea în pământ. Aventura ei îmi era oarecum cunoscută. Vag. Știam că-i place apa. Și adrenalina. Dar mai ales ABC-ul provocărilor. Și mai știam că vrea să-i calce pe urme fratelui ei, Costel, posesorul celui mai bun rezultat la nivel mondial din istoria săriturilor în apă românești. Da, săriturile în apă sau „roata norocului”, cum se spune în limbaj sportiv disciplinei la care acrobația se împletește cu tehnica într-un melanj seducător. De care fie te îndrăgostești iremediabil, fie o iei la sănătoasa cât vezi cu ochii. Așa că m-am hotărât să clipesc de două ori și să formez chiar în cel mai nepotrivit moment un număr dintr-un Nokia cu taste julite. Chiar în ziua în care cozonacii ocupă tot locul din ultimul cuptor al anului. Cuptorul de Crăciun.
Fata care tăiase cam toate punțile cu activitatea de performanță sosise în țară după ce sărise coarda spre cel mai mare vas de croazieră de pe glob. Plecase să-și caute împlinirea pe alte ape. Asemenea altor mari campioni ai României: departe de țară. Pentru o pâine mai albă, un viitor mai bun și câteva povești de așezat în albumul fără pagini. Nu suferise după vreo pală de vânt unduită prin perdeaua din camera de pe Moșilor, dar se întorsese acasă. Și pentru că i se terminase contractul, dar și pentru a se reface după un campionat pe valurile în care-și dau mâna cele mai mari vapoare din lume. Contractul ei se încheiase după șapte luni de foc pe Allure of the Seas, navă în proprietatea imperiului Royal Carribean. Un colos care a cumpărat orașe, insule, copaci, poate și peștii de pe fundul apei. Totul pentru a da noi dimensiuni turismului. Nici nu mai conta că Marele Alb costase 1,4 miliarde de dolari. Mărunțis!
Momentul în care Allure (1,4 miliarde de dolari) a ieșit din șantierul naval din Turku (29 octombrie 2010) și s-a îndreptat spre Port Everglades (Florida)
Înainte de Crăciun, convorbirea cu tripla participantă la Mondialele de natație a curs firesc. A rămas să ne auzim în primele zile ale lui 2015. Să-mi povestească despre cum fuge cu apa în spatele ei, despre cum se înfige în bazinul adânc de 5 metri de la ultimul etaj al gigantului cu aproape 8.000 de oameni la bord și cum se transformă în personaj de desene animate. Despre cum o fostă campioană a României a devenit artist. Sau entertainer – titulatura din fișa postului. Și urma să o întreb despre îmbuibații de pe vas, furtuni, insomnii, lux și excentrități, rutină și frumusețea unor locuri din Caraibe. Însă o răceală enervantă ca un os de pește mă amețise așa de rău în debutul anului, încât aș fi pus și virgulă între subiect și predicat. Așa că am mai amânat discuția despre viața de după retragere. Viața pe un mini-oraș plutitor.
E trecut de jumătatea lui ianuarie și pe Decebal, băieții descurcăreți apar în parcări ca taximetriștii după ploaie. Ne oprim la prima masă de la Second Cup. O cafenea. La o masă minusculă. Corina Popovici are 27 de ani, o căciulă de eschimos trendy și o voce răgușită gata să spună cât mai multe întâmplări din croaziera de șapte luni. Eu aduc în discuție un reportaj scris în 2008 de Vali Lupu în ProSport la un antrenament cu săritori în apă pe bureți! Da! Pe bureți, ați auzit bine. Corina zâmbește în colțul gurii și cere o cafea fără zahăr. O cană cât un ceas deșteptător parcă prevestește un interviu lung. Unul despre trăirile unei campioane într-un voiaj. De serviciu. Sau poate de relaxare? Sau poate de fun? Sau poate de revenire în activitate? Sigur vom afla din discuția ce urmează.
„Avem costume speciale la spectacole, care seamănă cu cele din concursurile de sărituri în apă”, spune multipla campioană a României
Corina, cum ți-a venit ideea să te angajezi ca entertainer pe un vas de croazieră? Mi-a venit mai demult, din 2011, de când a aplicat fratele meu (n.r. – Constantin Popovici, fost multiplu campion al României la sărituri în apă), am mai fost contactată pe parcurs, dar am renunțat la ideea asta. Dar dacă m-am întors acasă, ce să fac!? (Corina se retrăsese din activitate și plecase în străinătate după ratarea calificării la JO 2012).
Ai luat totul ca pe o provocare, te-ai dus să te întreții, te-ai dus pentru un trai mai bun? M-am dus pentru a mă întreține în primul rând, nu știam cum va fi pe un vas de croazieră, cum mă voi adapta, cum va trece timpul și cum voi reacționa la stimulii veniți din cu totul și cu totul alt mediu. Știam doar din spusele altora, îmi suna un pic înfricoșător, ca orice lucru nou, dar m-am descurcat până la urmă. Ți se zice de la început ce trebuie să faci, ce salariu vei avea pe durata contractului de șapte luni și cum vor fi repetițiile și unde.
E un factor foarte convingător salariul? Cam cât câștigi? Aș putea spune și asta. Mult mai mult decât am făcut în toată cariera sportivă.
Istorie cu cântec. Au vrut gemene, dar au ieșit diferite
Royal Caribbean a comandat în 2006, potrivit descopera.ro, două noi vase de croazieră, intenționând ca acestea să dețină împreună titlul de „Cel mai mare vas de pasageri”. Oasis of the Seas, vasul-geamăn al Allure of the Seas, a fost terminat în 2009, cu un an mai devreme decât cel de-al doilea. Când a fost finalizată construcția vasului Allure of the Seas, s-a descoperit la măsurătorile oficiale că această navă este cu 5 centimetri mai lungă decât Oasis of the Seas (!), deși cele două ar fi trebuit să fie identice!
„Nu-mi pare rău după cariera sportivă. Am făcut sărituri în apă de la 10 la 25 de ani. E ceva. Rămâne totul doar într-un colț frumos al amintirilor”
Corina Popovici
Viața cu puțin fard. În culise sunt zâmbete ce pot lumina orice încăpere. Corina Popovici, a treia din stânga
Pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a ajunge entertainer pe un vas de croazieră și prima întâlnire cu uriașul construit cu un munte de bani: 1,4 miliarde dolari
Corina, aș vrea să-mi spui care au fost primii pași pe care i-ai făcut pentru a ajunge pe vasul de croazieră? Dacă provii din Europa, nu faci prea multe. Trimiți un filmuleț și un CV cu rezultatele din carieră și prezinți succint lucrurile pe care știi să le faci. Eu îl aveam realizat mai demult, l-am reactualizat cu sărituri din concursuri, din antrenamente și atunci poți fi ales. Ți se propune un contract și înainte de asta ești nevoit să-ți iei un certificat de scafandru de la o firmă care are sediul atât în București, cât și în Constanța. Se face un curs online de practică, iar apoi dai examenul.
La ce te ajută acest certificat de scafandru pe tine, care teoretic n-ai sta prea mult sub apă? Eu sunt săritoare, iar pe vas nu e un bazin de concurs. Au piscine, dar nu bazine atât de adânci, 5 metri are bazinul nostru, noi chiar ne facem dezvăluirea castului pe liftul din mijlocul piscinei, iar înaintea contractului trebuie să avem un certificat de scafandru pentru a avea habar cum să folosim liftul. Pentru că noi avem de stat și pe sub apă înainte de a performa. Mergem cu un minut înaintea scenei respective, ne transformăm în statui sub apă și rămânem acolo. Liftul din mijloc are rolul de a ne scoate de sub apă în fața spectatorilor pentru a spori gradul de dinamism, de suspans, de spectaculozitate.
Am înțeles, Michael Jackson nu a ieșit niciodată de sub apă, dar obișnuia să iasă din scenă pe timpul turneului Dangerous. Spune-mi ce se întâmplă după ce știi că ai fost selecționat pentru a merge pe vas? I’m bad! (îl imită pe megastar) Apoi pleci în Florida, iar în cele două săptămâni de repetiții, pe uscat și pe vas, am făcut și partea practică a scufundărilor. În Florida, cei care urmează să se îmbarce pentru șapte luni stau pe durata repetițiilor la apartamentele închiriate de Royal Caribbean. Îmi împărțeam timpul între studioul în care făceam repetetițiile și bazin. Aaa, înainte de a urca pe vas trebuie să ai ok analizele medicale generale, analize pe care le-am făcut aici, în România.
Ce impact a avut asupra ta prima întâlnire cu Allure of the Seas? Ce ai simțit? (detașată) Că e mare.
Mare? (cu o mișcare largă a brațelor) Imens! L-am perceput drept un loc de muncă, mă simțeam pierdută pentru că e foarte mare și se spune în traininguri să te plimbi cât mai mult. Nu contează că ajungi unde nu trebuie. Ți se spune să mergi peste tot: te ajută și pe tine pentru a cunoaște locul, dar și în caz de urgență, dacă e o ieșire blocată. Ca și membru al echipajului trebuie să cunoști tot vaporul și să facilitezi accesul pasagerilor în caz de urgență.
Dialogul curge rapid și mă încearcă o curiozitate fără leac. Corina își însoțește povestirea cu gesturi discrete și revede cu ochii minții fiecare parte a hotelului plutitor. Allure of the Seas este împărțit în 7 cartiere, da, ați citit bine, 7 cartiere, iar pentru a vizita nava în întregime, se spune că ar fi nevoie de o zi întreagă. Vă imaginați că „Allure” poate fi privit ca un muzeu, ca o modalitate de evadare din rutina cotidiană, ca un moft sofisticat sau ca un mijloc de a-ți câștiga existența. Dar și ca un mod de a vedea mereu locuri noi. Însă în nenumăratele ședințe care au precedat spargerea șampaniei, mințile luminate care au gândit fiecare mișcare a clienților au pus la punct fel și fel de opțiuni pentru pasageri. Astfel, nu mai puțin de 7.000 de opere de artă sunt expuse în fiecare ungher al navei, valoarea totală a colecției ridicându-se la câteva milioane de dolari, conform descopera.ro.
5.400 de pasageri poate transporta Allure of the Seas (fără membrii din staff)
2.384 de persoane lucrează în stafful de pe Allure of the Seas
3.547 de persoane cu tot cu echipaj putea să transporte legendarul Titanic
Rău de înălțime. Vedere din cabina unui pasager cu… privire de ansamblu
Unele orașe sunt cumpărate de Royal Caribbean. Localnicii lucrează numai pentru compania fondată în 1968. „Pentru mine e un balon de oxigen când ajung într-un port”
Spune-mi un port în care ai ajuns și ți-ai dorit să te reîntorci cât mai repede acolo. Labadee din Haiti e foarte frumos, sunt doar câțiva localnici pe acolo dar lucrează pentru Royal, e foarte cald, apa este excepțională ca și claritate. Toate porturile în care ancorăm au farmecul lor, Bahamasul e cel mai scump. Poți să înoți lângă delfini sau poți să te bucuri de o gamă largă de oferte. Totul este frumos în Caraibe (regiune a Americilor constând din Marea Caraibilor, insulele sale – majoritatea cărora împrejmuiesc această mare -, și coastele înconjurătoare. Regiunea este situată la sud-estul Americii de Nord, la estul Americii Centrale și la nordul și vestul Americii de Sud. Situată în mare parte pe Placa Caraibelor, zona cuprinde mai mult de 7.000 insule, stânci și recife). Odată era să ne prindă uraganul și am schimbat ruta, ne-am dus în Jamaica. Cei din cantină au țipat „yeahhhh”, de bucurie că mai prind o zi acasă. Ă‚sta da noroc.
Royal Caribbean e proprietara a două resorturi-oraș unde și nava Allure of the Seas ajunge în călătoria sa. Acestea sunt Labadee, în partea de nord din Haiti, și Coco Cay din Bahamas. În 2010, la puțin timp după cutremurul care a devastat Haiti, lumea turismului s-a împărțit în privința vizitelor vaselor de mare tonaj ale companiei din Florida. Boardul companiei a trebuit să vină cu argumente în susținerea deciziei de a-și continua itinerariul și spre Labadee. Cum unii clienți fideli invocau teama generată de epicentrul cutremurului, aflat la 60 de mile de oaza de vis din Haiti, reprezentanții firmei și-au motivat hotărârea prin faptul că nu-i pot lăsa pe localnici la greu. Vasele companiei au transportat în perioada dificilă de după seism toate resursele necesare pentru intrarea în normal a comnității. Pe 12 ianuarie 2010, în Haiti a avut loc un cutremur de 7 grade pe scara Richter, urmat de 52 de replici! Se spune că au murit peste 230.000 de oameni.
Zonele în care navighează cele 40 de nave ale companiei conform siteului royalcaribbean.com
1.000.000 de dolari a donat Royal Caribbean statului Haiti după cutremurul din 2010
500 de persoane din orașul-port Labadee sunt angajate de Royal Caribbean
55.000.000 milioane de dolari a fost investiția Royal Caribbean în portul Labadee
Când ajungeți practic într-un port? Duminica. Ajungem, nu stăm mult, la 4 după-amiaza e drillul (n.r. – testul de siguranță) cu pasagerii, e obligatoriu prin lege să facem drillul cu ei. Depinde cât de obosită sunt. Unii colegi ies să viziteze, alții nu. În Bahamas nu am ieșit, era foarte scump și eu eram foarte obosită. Cel mai mult mi-a plăcut în Labadee și m-aș întoarce oricând acolo.
Reușești să te încarci psihic când ajungi în oraș? Pentru mine e un balon oxigen, iau o gură de aer, alții poate se duc să vadă doar alți oameni, alte locuri. Oricum e atât de frumos, încât parcă nimic nu-ți reamintește că ești pe pământ.
Gimnastica de dimineață se face fără spectatori pe Allure of the Seas
În podul de comandă n-am intrat. Acolo stă căpitanul cu ofițerii lui, se făceau tururi pentru noi, cei din staff, dar n-am fost curioasă
Față de un concurs, compleul Corinei suferă unele modificări, el fiind transformat mai mult într-o rochiță. „De multe ori, franjurile se decolează de la clorul din apă”, spune Corina
„Săriturile în apă sunt ca mersul pe bicicletă. Nu le uiți niciodată”
Din ce naționalități e format stafful? Vin de peste tot. Sunt mulți filipinezi și foarte mulți jamaicani. Dar filipinezii predomină, sunt de peste tot din lume, de unde nici n-ai auzit: din St. Vincent și din Grenada, dar și din Europa, din Canada sau din Australia. Uneori ne vorbește căpitanul în Aqua Theatre și ne zice că avem peste 100 de naționalități pe Allure.
Tu ai avut o perioadă în care te-ai lăsat de sport. Spune-mi, săriturile se uită, uiți tehnica? Am fost nevoită un pic să mă reapuc de sărituri, era vorba de condiția mea fizică, dar săriturile sunt ca mersul pe bicicletă. Le știi și nu le uiți niciodată.
Discuția continuă. Corina mai mototolește două șervețele, soarbe dintr-o cafea mai dulce ca mierea și ne introduce în vestiarul echipei sale din colosul alb. „Suntem 8 săritori, două fete și șase băieți. Toți colegii sunt foști sportivi de performanță. Am avut un băiat din Mexic, îl știam din competiții a fost și la JO 2008, dar și câțiva americani de care n-am auzit, campioni la universități„. Întrebarea de urmărire survine firesc.
Corina e om de bază în distribuția spectacolelor de pe Allure of the Seas
Ți-ai făcut prieteni? Cunoștințe vrei să zici, prieteni abia îmi fac în România. Eu sunt o persoană sociabilă și… hai, pot spune că mi-am făcut niște prieteni.
Și acești prieteni probabil că provin din grupul colegilor tăi de spectacol. Explică-mi ce faci practic în aceste spectacole în care joci? Joc în două spectacole: Oceanaria și Let you entertain me. Noi, artiștii, ne deghizăm în animăluțe, facem și sărituri, dar e mai mult dans și actorie. Nu prea sărim, mai mult interacționăm cu publicul. Sunt foarte mulți părinți cu copii, circa 600. Acesta e show-ul de zi, iar Oceanaria e showul de noapte, un spectacol bazat în special pe sărituri. Bazinul amplasat în aer liber nu este atât de adânc. Dacă sar de la 10 metri, ajung direct la fundul bazinului, dar fiecare artist deține o tehnică anume și, în plus, nu sari direct ca vițelul. Sari mai întâi de la 3 metri, pentru a te acomoda!
Deci nu mai ești analizată de specialiști, ca la un concurs, dar ai foarte mulți spectatori. Să știi că e mai bine că n-am arbitru pentru că publicul mă apreciază mult mai mult. Și, de ce să nu recunosc, și bani câștig mai mulți. Cam cât am câștigat în toată cariera.
Părinții mei n-au stat cu inima cât un purice atunci când am plecat. Erau obișnuiți cu experiența fratelui meu, Costel, și n-aveau de ce să-și facă gânduri negre. Oricum, după ce vorbești cu impresarul, cam știi absolut tot despre hora în care vei intra
Un coleg al Corinei Popovici și-a fracturat piciorul pentru că nu a respectat culoarea semaforului în momentul săriturii de pe platformă
Care sunt riscurile strict pe partea de sport? Cum a pățit un băiat, un coleg de-al meu, care a sărit când nu trebuia. Nu era destulă apă în bazin și și-a rupt femurul. Era muzică, părea că era bine, s-a desprins și a sărit cum era învățat să sară, dar nu a făcut-o la timpul potrivit. Trebuie să fii atent la luminile care-ți indică momentul în care ți se dă permisiunea să sari. E ca un semafor legat de masa de comandă a producătorului general. Ai roșu și verde și sari întotdeauna când vezi verde.
Și ce s-a întâmplat? Au venit repede scafandrii, pentru că avem mereu scafandrii pentru staff, l-au luat și l-au trimis în cel mai apropiat oraș pentru a-l opera. Din ce am auzit, nu s-a făcut bine nici acum. Poate că toata cariera lui e compromisă, dar sper să se facă bine.
Dacă ai avea familie, ai mai pleca să lucrezi pe un vas de croazieră câte șapte luni? Depinde. Cred că depinde de structura angajatului. Uite, să-ți spun ceva. Am o colegă rusoaică, s-a aflat la ultimul contract acum. Are 32 de ani, dar nu-i arată. A partiicipat și la o ediție a Jocurilor Olimpice la sărituri în apă, e căsătorită de mulți ani, dar acum s-a hotărât că e timpul să facă un copil. Cred că ai putea să lucrezi pe vas dacă și soțul sau soția ta ar lucra în același domeniu, pentru că altfel… E foarte greu să stai departe de cineva atâtea luni. Șapte sau chiar mai multe, pentru că pentru alți angajați, să spunem de la restaurante, contractele se pot parafa chiar pe durate mult mai mari.
Bucureșteanca în vârstă de 27 de ani s-a îndrăgostit la infinit de orașul plutitor Allure of the Seas
Te simți slăbită fizic și psihic după o lună de spectacole pe Allure? Sau după două luni petrecute acolo? Nu. Abia în a doua parte a contractului, pentru că mai intervine și rutina. Doar fac aceleași spectacole. Când mai am timp liber mai merg la sală, dar au fost săptămâni când nu m-am dus deloc, pentru că nici nu sunt familiariarizată cu aparatele. Eu sunt obișnuită cu plecatul de acasă pentru că viața de sportiv profesionist te oțelește. Și fizic, dar și psihic.
Dar vezi alți colegi epuizați sau fără chef după câteva luni pe un vas de croazieră? Toți ne plângem, dar cel mai mult o fac colegii noștri de la restaurante sau cei care sunt angajați pe vas în alte domenii. Ei ne invidiază pe noi, entertainerii, pentru că noi avem mai multe zile libere și pentru că, în opinia lor, suntem privilegiați. Dar nu se gândesc de multe ori că nouă ne trebuie un anumit timp de refacere după reprezentațiile care te solicită fizic la maximum.
„Români sunt peste tot. În restaurant, în casino, în menajerie, erau cam 50 de români pe vas. Am avut și petrecere de 1 decembrie, dar am făcut-o pe 2 decembrie, pentru că aveam drill a doua zi (n.r. – exercițiu în caz de urgență – se face când vin alți pasageri). Am zis să nu o organizăm pe 1 decembrie pentru că ar fi existat riscul să ne trezim cu capul mare și a fost bine că am mutat-o până la urmă a doua zi”
Confort, distracție, sport și oferte pentru toate poftele. Baschet pe apă, golf pe apă, atletism pe apă, apă, apă, apă, apă
Hai să vorbim puțin și despre atmosfera de pe vas. Pare un colț de Rai din poze. Te-ai vedea pasager? Aș putea merge. De ce nu!? Poate acum, poate la bătrânețe, e o experiență frumoasă. N-am intrat pe site să văd ce prețuri sunt, dar pentru noi, pentru europeni, e destul de scump pentru că trebuie să iei avionul până în Statele Unite.
Eu îmi imaginez vasul ca pe un oraș foarte concentrat, un oraș supraetajat. Da, dar zona în care stăm noi nu este atât de mare. Fiind la nivelul al doilea, „autostrada” I95 e foarte circulată, pentru că prin acea zonă echipajul merge la cantine, spre cabine. Mai ales la orele de vârf: 9:00 – 11:00. Avem teren de baschet, teren de minigolf, o pistă de atletism de peste 400 de metri. E împărțit în șapte cartiere și ai nevoie de aproape două zile să-l vezi pe tot. Sunt piscine, zone de shopping, de distracție, săli de spectacole, casino, club de jazz, sunt fel și fel de modalități de a-ți petrece timpul.
Pasagerii pot folosi 24 de lifturi pentru a ajunge pe unul din cele 16 etaje , de-a lungul cărora se găsesc 26 de restaurante, alături de 17 baruri și cafenele. Unul dintre lifturi este în același timp un bar: intitulat Rising Tide Bar, acesta face legătura între Royal Promenade și Central Park (parcul central), fiind primul bar ce urcă și coboară din istoria vaselor de croazieră. Copiii au parte de multe zone de distracție, printre care un parc acvatic, iar personajele din animațiile Dreamworks, printre care Shrek, Fiona, Kung Fu Panda sau pinguinii din Madagascar, se plimbă pe vas, organizează parade – la care participă și artiștii, printre care și Corina – și momente speciale, fiind extrem de prietenoase cu cei ce doresc să facă o poză.
Pe un vas gigant urcă și motanii curioși. Corina, prima din stânga, alături de câțiva colegi din showul „Let you entertain me”
22 de noduri e viteza medie a celui mai mare vas de croazieră din lume
18 punți are Allure of the Seas
222.290 de tone cântărește gigantul companiei Allure of the Seas
2.222 de cabine exteriorare posedă vasul pe care a lucrat Corina Popovici
Vasul a fost construit de STX Europe
„Am avut două săptămâni în care am fost amețită”. Ce se întâmplă când sunt fulgere și care sunt dimensiunile cabinei de dormit
Ai reușit să te acomodezi ușor cu viața pe un astfel de vapor, ai vorbit cu prieteni care mai lucraseră pe Allure? Am avut două săptămâni în care am fost amețită, eram chiaună și capul îmi făcea mari probleme. Dar totul până s-a obișnuit creierul cu mișcarea. Dar bine, nu se mișcă prea mult vasul ăsta. Și culmea! N-am luat pastile, am suportat două săptămâni, alți colegi obișnuiesc să ia pastile pentru că avem și echipe medicale pe vas. vasului parcă te adoarme mai mult. Sunt doar câteva zile în care poți să spui că te hâțână din toate părțile.
Cum e în cabină? Strâmt. Stăm două fete în cameră.
Te trezești mai obosită decât te-ai culcat sau poți dormi? Da, am putut de la început, are zile în care se hâțână, dar nu tot timpul. Când valurile își pierd calmul și showul se reprogramează pentru a nu exista riscul unor accidentări. Directorul își cere scuze, nu se anulează spectacolul, dar schimbăm datele și îl reprogramăm.
La concursurile de sărituri în apă știu că se concurează și pe ploaie. V-ar afecta precipitațiile evoluția? Pe noi nu ne afectează, dar pe spectatori da! Se mai ascund și atunci riști să devii actorul care-și interpretează rolul pentru o sală goală.
La bordul vasului se utilizează în fiecare zi peste 2.100 de tone de apă potabilă, iar suprafața totală acoperită de instalațiile de aer condiționat se ridică la aproximativ 150.000 de metri pătrați, conform descopera.ro. Nava a fost construită din 500.000 de elemente, fiind nevoie de 600.000 de litri de vopsea pentru a-i da aspectul final. La bord există 241 de km de țevi și 5.310 km de cabluri electrice.
În România există foști sportivi de top, chiar campioni din sporturi de contact, care au mărturisit mereu că au rău de mare și teamă de călătoriile cu vaporul. Ție ți s-a facut vreodată frică? A fost vreun moment în care ți-ai spus: „Gata, nu mai vin niciodată aici!” Mi-a fost frică o dată sau de două ori, depinde de cât de tare s-a mișcat vasul. În general, dacă sunt fulgere se anulează showurile pentru că sunt afară, bazinul e situat în spate, în aer liber, față de patinoarul care e situat în interior, la mijlocul vasului. Mai avem o sală mare de spectacole cu muzică, dansatori, unde se ține spectacolul Chicago.
Ai prins furtuni? Au fost, dar nu prea periculoase, dar sunt valuri și vasul le ia din plin, se și aude mai ales în spate unde avem noi cabinele. Bineînțeles că noi locuim în cele de jos, sub apă, ca la Titanic, nu avem geam. De la nivelul al doilea încep geamurile mai mici și tot așa. De la etajul al treilea sunt construite cabinele pasagerilor.
Ți-e dor de o cafea de la Starbucks? Se face un caramel machiato cât ai zice pește! Chiar în mijlocul apelor. Nava a fost proiectată în așa fel încât să sufere modificări în funcție de cerințele posibililor pasageri
„Am salvat emigranți cubanezi. Probabil că voiau să ajungă cu prețul vieții în America. Eram în timpul showului, lumea nici nu se mai uita la noi”
Există riscuri pentru pasageri sau pentru oamenii din staff atunci când stau pe punte? Există riscul de a cădea de pe punte? Poate se aruncă. Și mor sau supraviețuiesc. N-ai cum să cazi! Decât dacă te arunci sau ești mort de beat. Am văzut acum câteva săptămâni pe internet, pe Allure sau pe Oasis, omul voia să dea în judecată compania, ar fi fost o furtună atât de mare și l-ar fi dat jos. Asta susținea el. Dar nu există așa ceva, oricât de mare ar fi un val, nu ajung până la etajul al cincilea. Dacă vremea se schimbă, căpitanul dă un anunț că n-ai voie să stai pe punte și oamenii de la securiteate trebuie să aibă grijă de zonă. Dar am și asistat la un eveniment straniu.
Ce fel de eveniment? Bărcile noastre au salvat niște cubanezi care pluteau în derivă.
Cubanezi! Ce făceau acolo? Erau emigranți cubanezi și voiau să ajungă în America cu prețul vieții. Erau chiar pe o barcă dezumflată, mi-aduc aminte ca și cum ar fi fost acum câteva ore. Era într-o sâmbată, i-a vazut cineva, a sunat erau deshidratați, i-am salvat, apoi au venit cei de la Paza de Coastă și i-au arestat. Și apoi i-a trimis acasă, pentru că sunt emigranți ilegal. Erau pe o bărcuță. Mulți pleacă din Cuba pentru a ajunge în Statele Unite, dar unii nici nu știu dacă mai ajung. Eu eram în timpul show-ului de sâmbătă, lumea nici nu se mai uita la noi, se uitau de pe punte spre barcă. Oamenii de la securitate s-au dus, i-au luat, i-au băgat în vas, a venit stafful medical, i-a controlat cu mânuși… cine știe de când erau acolo. Bine că i-am salvat.
Te șochează astfel de evenimente, îți schimbă percepția despre tot ce înseamnă vasele de croazieră și tot ce implică ele? Sunt evenimente unice în viață, am rămas uimit, cât de grea poate fi viața în Cuba, noi ne aflam aproape de Florida, ei n-ar fi fost foarte departe de destinație, dar au avut ghinionul să-i găsim noi. Noi și echipajul avem responsabilitatea ca atunci când un om se află peste bord, trebuie să-i salvăm. Apoi, nu mai știu ce s-a întâmplat cu ei, probabil că au fost retrimiși în Cuba.
Teatrul în aer liber îți taie respirația. Și nu rămâi cu probleme respiratorii
Corina Popovici s-a născut pe 25 iulie 1987, la București, și este multiplă campioană națională de juniori și seniori la sărituri în apă și triplă medaliată cu aur la Balcaniadă. Sora lui Constantin Popovici (loc 8 la CM de la Roma, cel mai bun din istorie pentru un român) a participat la trei ediții ale Campionatelor Mondiale. În 2009, la Melbourne, s-a clasat pe locul 10 în finala de la sincron platformă 10 m alături de Ramona Ciobanu, iar în 2011, la Roma, a ocupat poziția a 29-a la 10 m platformă și locul 13 la sincron platformă 10 m alături de Mara Aiacoboae. La ultima ediție a CM la care luat startul, CM din Shanghai 2011, a terminat pe 31 la sărituri de la platformă 10 m și pe 12, alături de Mara Aiacoboae, la sincron platformă 10 m. Corina s-a calificat în finale la individual și la sincron la mai multe ediții ale campionatelor europene. Popovici a fost pregătită în carieră de Adrian Cherciu și de Florin Avasiloaie.
Corina, în câteva ipostaze surprinse de-a lungul carierei. La sincron, alături de Mara Aiacoboae
Absolventă a Facultății de Limbi Străine, Corina dezvăluie care sunt regulile pe care trebuie să le respecte când relaționează cu pasagerii: „Când facem poze cu ei trebuie să avem mâinile la vedere”
În România ai concurat în tot felul de bazine. Ți-e dor de emoțiile care te cuprindeau când puneai pasul pe fiecare scară până pe platformă? Deloc nu mi-e dor, am fost acum, în vacanță, de câteva ori și arată tot mai rău bazinul de sărituri din București (n.r. pe strada Maior Coravu, Complexul Lia Manoliu). N-aș mai face-o nici să mă bați! Făceam pentru că-mi plăcea acest sport la nebunie, pentru că-mi plăcea și pentru că voiam să-mi termin facultatea și să-mi iau licența. Am absolvit Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității Spiru Haret.
Te-a ajutat pe vas faptul că știai două limbi străine? (zâmbește obosit) Nu. Sunt alții care știu doar trei boabe, mai ales la noi, la enternainment. Un coleg din Rusia abia îngâna trei boabe. Dacă ar fi fost în restaurant, nu ar fi rezistat niciodată pe un vas de croazieră.
Gigantul poate transporta 5.400 de pasageri, numărătoare ce nu include tot personalul necesar pentru a satisface nevoile și dorințele turiștilor. 2.384 de persoane din 80 de țări (printre care și România) lucrează pentru confortul pasagerilor. Celebrul Titanic putea găzdui doar 3.547 de persoane, incluzând echipajul.
Care a fost cel mai frumos compliment pe care ți l-a făcut un pasager? Ei ne admiră foarte mult și, din când în când, suntem aleși să mergem să stăm de vorbă cu spectatorii. Acțiunea se numește Meet the Stars, odată am mers trei săritori și trei patinatori, la ora 11:00 dimineața. Vin mulți pasageri care au aflat de acest eveniment. Noi ne prezentăm, mărturisim de când ne-am apucat de sport sau de reprezentații pe Allure, apoi așteptăm întrebările. Ca la o conferință de presă.
Deci ești o vedetă pe Allure of the Seas… Sigur, sigur (râde). Nu mă recunoaște nimeni, pentru că suntem machiați în spectacole. „Asta ești tu? Mamă, te schimbă foarte mult machiajul”, mi se spune. Pasagerii se schimbă în fiecare săptămână și nu au timp să te rețină. Nu au voie sa facă poze cu blițul pentru că lumina poate afecta evoluția artiștilor și nici n-au voie să filmeze, dar ei filmează și așa mai apar multe filmulețe pe net.
Interacțiunea cu pasagerii ce presupune? Cât de atentă ești? Există un set de reguli. Să-ți dau un exemplu: când facem poze cu pasagerii, mâinile noastre trebuie să stea mereu la vedere, pentru că sunt destui care vor să tragă compania în piept, și sunt destui care-și uită mintea acasă când pleacă în vacanță. Eu am noroc pentru că nu lucrez în restaurant sau în magazine. Unii cer niște absurdități! Dar când facem drillul, mai intru în contact cu ei, unii sunt nepoliticoși.
Care e profilul pasagerului unui vas ca Allure of the Seas? Eu mă gândesc că ar fi persoane de vârsta a treia, cu dare de mână, mărinimoase. (prompt) Nu! Sunt de toate vârstele. Sunt mulți americani, dar sunt mulți pasageri și din Europa
Cu camera ascunsă prin câteva locuri atractive de pe Allure
„Dacă mânănc ouă, fasole și cârnați… nu mă mai învârt. Pentru a prinde un mic dejun cu de toate, trebuie să te trezești la ora 6:00. N-am reușit vreodată!”. Încercați să ghiciți până răspunde Corina: e sau nu WI-FI în mijlocul oceanului?
Când mă gândesc la un vas de croazieră, îmi imaginez multă lume stând pe punte. Oameni care caută relaxarea… (cu o privire ușor melancolică) Așa și așa. Mai degrabă recurg la tot felul de activități. Avem pistă de alergare la decul 5, iar la 13 sunt și piscinele pentru pasageri, o piscină de copii, alte două de agrement. Clienții mai merg și la volei, alții stau tolăniți în jacuzzi sau în șezlonguri. Unii chiar joacă golf.
E clar. Se duc toate mingile de golf în ocean. Nu nu, e minigolf, se joacă pe un teren de mici dimensiuni.
1968 e anul în care a fost fondat în Norvegia colosul Royal Caribbean. Sediul central se află acum în Miami (Florida, Statele Unite)
În cele șase zile până ajungi într-un port, dacă vrei să iei contact cu cineva de acasă, să spunem cu mama ta, cum faci? Există vreo posibilitate? Avem satelit și avem Wi-FI. Putem să ne conectăm de oriunde, dar costă, desigur! Ce credeai!? Costă și pentru noi, dar și pentru pasageri, să nu crezi că e gratis. Au fost vreo trei zile în care se făceau probe și a fost gratis. Lumea era radioasă nevoie mare. Știi cum mai vezi prin cafenele. Deși sunt mai mulți la o masă, nimeni nu vorbește cu nimeni. Stau cu capul în tabletă sau în laptop sau telefon.
În 7 zile – cât durează o călătorie – cât de variat e meniul de la restaurante? Noi avem cantina echipajului și e deschisă aproape toată ziua. Suntem peste 2.000 și ca să prindem un mic dejun bun trebuie să te trezești mai devreme. La ora 6:00 începe, dar nu l-am prins niciodată atât de dimineață. Până în ora 8:00 găsești de toate: grapefruit, ananas. Mie îmi fuge mintea la fructe, la ceva sănătos. Știu că vrei să mă întrebi de omletă și bacon… (râde)
Ai să râzi… dar ai dreptate. Chiar ai anticipat următoarea întrebare. Dacă mănânc ouă, fasole și cârnați, ajung să nu mă mai învârt în aer!. Ha, ha, ha! Oricum, pe la 10;00 se închide, pe la 11:30 începe prânzul, deja la 12:00 e plin ochi în sala de mese. Te saturi după 7 luni de mâncare, oricât de bogat ar fi meniul.
Simți nevoia de produse de tip fast food? Avem seri de pizza, de hamburgeri. La cea mai potrivită oră: fix 11:00 seara. Dar pasagerii pot mânca și la resturante cu preparate tradiționale.
Grația, eleganța și tehnica sunt și la săriturile în apă esențiale. La fel ca la gimnastică artistică sau ca la patinaj artistic. Corina, într-o imagine dintr-un spectacol jucat în ultima săptămână pe Allure of the Seas
„Stai într-o casă plutitoare: acolo mănânci, acolo dormi, acolo muncești, acolo ai prieteni sau dușmani”. Cum ar promova Allure of the Seas și când va renunța la jobul de pe cel mai mare vas de croazieră din lume
Să ne imaginăm că mâine ajungi în portul Constanța și trebuie să devii cel mai bun PR al navei Allure of the Seas. Ce le-ai spune trecătorilor? Să se ducă în sezonul de vară când nava se află în Europa, pentru că ar scuti bani buni pe avionul care ar trebui să-i transporte până în America pentru a intra în sejurul programat între primăvară și toamnă-iarnă.
Te încearcă vreodată un sentiment de teamă, îți trec prin minte tot felul de nenorociri sau simți că nimeni și nimic nu ar putea schimba cursul firesc al unei croaziere? Nu trăiesc cu niciun fel de teamă pe timpul angajamentului, deoarece căpitanul e căpitan și trebuie să ne transmită siguranța necesară unei șederi fără probleme pe vas. Așa că nu am vreodată vreo emoție. Le iau pe toate așa cum sunt.
Ai momente când te saturi de apă? A fost un moment când ai pus capul pe pernă și ai spus: „Gata, când se încheie săptămâna, mă întorc acasă”? (privește pe geamul cafenelei) Tuturor ni se face dor de casă, de familie, de cei dragi. Nu e vorba de uscat, ci de viața normală, viața zilnică a unui om normal. Pentru că pe un vas ți-e ușor îngrădită mișcarea. Stai într-o casă plutitoare: acolo mănânci, acolo dormi, acolo muncești, acolo ai prieteni sau acolo ai dușmani.
După o astfel de experiență, te simți mai puternică în viață? (pe un tăios) Să știi că eu nu îl iau ca pe un job, ci ca pe o experiență frumoasă la o vârstă la care încă mai simți că ai lumea la picioare. Dacă mă ajută sau nu în viață, nu știu ce să spun acum, doar timpul îmi va arăta cât m-a învățat un astfel de job să iau deciziile optime într-un timp extrem de scurt, să am capacitatea de a mă autocontrola în situații limită.
De câte ori ai mai face-o? Până când mă va ține organismul, nu e vorba de o vârstă, nu e vorba de o pensionare. Depinde de ce faci. Uite, spre exemplu avem un săritor de la mare înălțime care are peste 40 de ani, a participat și Jocurile Olimpice, dar nu-și arată vârsta! Cine știe…
O ultimă întrebare. Cât ești de mulțumită de tot ceea ce ai făcut în sport și cât ești de mulțumită de ceea ce faci acum? Sunt mulțumită de tot ceea ce am făcut în sport în limita posibilităților, cât despre actualul job fac ceea ce-mi place, sunt mulțumită pentru că văd noi locuri frumoase, întâlnesc și oameni frumoși și mai sunt și plătită pentru asta.
Când ești captivat de ceva, ignori totul și nici nu realizezi câte zeci de minute au trecut de când i-ai dat ON înregistrării. E meritul interlocutorului ale cărui povești te fac să simți spiritul locului despre care-ți vorbește, ba chiar să auzi șuieratul silențios al celui mai mare vas de croazieră din lume. E sâmbătă seara în București, iar muzica în surdină din cafenea îți comunică subtil că poți respira și aerul proaspăt de afară. La ora la care se încheie interviul, undeva prin Atlantic pasagerii de pe Allure își lărgesc zâmbetul într-un teatru inundat de lucși, încearcă marea cu degetul la masa norocoasă din din casino sau au îndrăzneala să mai ceară un whisky dublu. Pentru că uneori se trăiește dublu intens chiar și într-un hotel plutitor dintr-o mare de liniște.
E sâmbătă seara și Corinei i s-a făcut deja dor să-și numere cu atenție pașii pe scările spre platformă, să se trezească dis-de-dimineață cu ochii umflați de somn pentru a prinde fructele de la micul dejun, să se costumeze haios pentru a schimba grimasele în zâmbete și pentru a da tonul la divertisment. În câteva luni, fosta campioană a României va urca din nou pe vas. Dar de această dată pe Oasis, nava geamănă a gigantului Allure.
Jos, pălăria! Corina, înainte de a urca pe nava care a avut parte de un „botez” inedit, „nașă” fiindu-i Prințesa Fiona din filmul animat Shrek. A fost pentru prima dată în istoria navelor de croazieră când sticla de șampanie cu care este botezat un vas a fost spartă de un personaj animat 3D.
Flacăra iubirii pentru concursurile profesioniste de sărituri în apă a ars demult
Corina, alături de fratele său, Constantin Popovici, ocupantul locului 8 la CM 2009 de la Roma – platformă 10 m, cel mai bun rezultat din istoria săriturilor românești
Bucureșteanca, la o demonstrație într-un mediu neconvențional. Fotografii: arhivă personală
Un cocktail într-o piscină amplasată într-o oază de vis e ca o compresă rece pe fruntea asudată în zeci de spectacole pe Allure
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER