Federația Română de Fotbal a remis ProSport un drept la replică după ancheta în care publicația noastră a arătat că uluitoarele rapoarte date publicității de Burleanu în broșura „Împreună suntem fotbal”, care atestau creșterea numărului de jucători cu 271,6% în doi ani, sunt dezmințite categoric de toată lumea fotbalului.
Biroul de presă al federației spune că în statisticile respective s-au luat în calcul și jucătorii neprofesioniști, indiferent de vârstă, iar înregistrarea multiplă – acuzată de șefi ai AJF-urilor – nu este posibilă. Federația afirmă că ar fi vorba de jucătorii înregistrați, nu de cei legitimați.
Indiferent, însă, de criteriile invocate de FRF, șefii Asociațiilor Județene, dar și patronii și antrenorii unor cunoscute cluburi de copii și juniori, din orașe importante precum București și Cluj, infirmă această creștere.
Numărul jucătorilor de fotbal sub 10 ani a crescut în România, afirmă FRF, de la 8.411 în 2015 la 95.110 în 2017, adică de peste 11 ori
Cum FRF insistă că a dat publicității cifre reale, s-a ajuns la o situație neobișnuită. Pe de o parte, este stafful lui Burleanu, care susține, de pildă, că numărul copiilor din România sub 10 ani participanți la competiții a crescut, în ultimii doi ani, de peste 11 ori.
Pe de altă parte, sunt șefii Asociațiilor Județene de Fotbal (responsabile cu activitatea fotbalistică la nivel de amatori și de copii și juniori pe plan local) și conducătorii de cluburi specializate pe juniori, toți aceștia afirmând contrariul. Statisticile de pe biroul lui Răzvan Burleanu și din broșurile tipărite de FRF au provocat, printre oamenii care fac munca de teren în fotbalul mic, surpriză, confuzie și chiar iritare.
Pentru a înțelege dimensiunile creșterii raportate de federație, dacă luăm în calcul copiii existenți în România cu vârste între 7-10 ani, de ambele sexe, rezultă că nu mai puțin de 11,2% dintre ei au jucat deja în competițiile FRF.
După ce ProSport a semnalat că datele publicate de FRF în broșura „Împreună suntem fotbal” sunt eronate (printre altele, rezulta că populația României a crescut de la 19,3 milioane în 2015 la 21,8 milioane în 2017!), federația ne-a trimis un comunicat în care refăcea calculele. Rezulta, din text, că în 2015 erau 0,435% practicanți de fotbal și ]n 2017 – 1,18%, raportat la românii cu domiciliul în țară și că erau 0,485% în 2015 și 1,34% în 2017 dacă socotim doar românii care locuiesc efectiv aici. O explicație complexă pentru niște calcule care nu se potrivesc, după cum se vede, nicicum cu cifrele scrise în broșură
ProSport a descoperit și alte date eronate publicate în broșura FRF, despre care am scris pe larg aici și aici. Din cifrele prezentate sub înaltul patronaj al lui Burleanu rezulta că, din 2015 până în 2017, populația României a crescut cu peste 2,5 milioane de locuitori. După ce ProSport a semnalat această aberație, federația a trimis și explicația, nu mai puțin uimitoare: pentru 2015, FRF luase în calcul românii care locuiesc în țară, iar pentru 2017 îi socotise și pe românii plecați în străinătate! Din acest motiv, întregul lanț de statistici publicat de federație devine fals. În același timp, este inexplicabil de ce a calculat federația și românii plecați în străinătate.
FRF nu a publicat în broșură sursa informațiilor sale, așa cum se procedează de obicei. Această temă a fost lămurită tot după articolele ProSport, federația susținând că ar fi cules datele de la Institutul Național de Statistică. Presupunând că măcar această explicație este reală, broșura pe hârtie va rămâne, oricum, incompletă și cu statistici false.
FRF explică: „Există o diferență clară între jucătorii legitimați și cei înregistrați. Doar la Cupa Tymbark au participat 122.693 de copii”
Citatul din regulamentul „Grassroots” (nivel de bază) trimis de FRF pe adresa ProSport. După cum se poate citi, „jucătorii din școli, colegii sau universități pot fi incluși doar dacă ei sunt înregistrați de asociațiile naționale (prin cluburi, ligi ori asociații regionale) și joacă regulat, într-o competiție sezonieră sau anuală”. Portița prin care federația a strecurat grosul „fotbaliștilor” cu care se laudă acum este ultima propoziție: „Ei pot fi, de asemenea, socotiți dacă iau parte la competiții de fotbal aprobate de asociațiile naționale”. Chiar și așa, interlocutorii ProSport au afirmat, absolut toți, că nu există nicio bază reală în cifrele raportate de FRF
Vă prezentăm punctul de vedere al FRF, așa cum ne-a fost transmis el joi:
„Stimate domnule Redactor Șef,
În legătură cu materialul publicat azi în Prosport (n.r. – ProSport), cu titlul «A crescut în capul lor!» Fotbalul românesc, șocat după ce Burleanu a anunțat că numărul de jucători a crescut cu 271,6% în doi ani, Federația Română de Fotbal vă transmite următoarele precizări:
Există o diferență clară între jucătorii legitimați și cei înregistrați. Astfel, jucătorii legitimați sunt cei care activează la un club de fotbal. În schimb, cei înregistrați sunt cei care participă la competiții fotbalistice. Și la masculin, și la feminin, cifrele includ și jucătorii neprofesioniști, indiferent de vârstă. De exemplu, doar la Cupa Tymbark, o competiție atât pentru băieți, cât și pentru fete, au participat în ediția trecută 122.693 de copii, la care se adaugă alți participanți în competițiile FRF, precum cei de la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, unde sunt angrenați fete și băieți din toate școlile din țară. De asemenea, vă informăm că înregistrarea jucătorilor se face digital, cu nume, prenume, data nașterii, adresă, școală/universitate. În aceste condiții, înregistrarea multiplă nu este posibilă.
V-am atașat un facsimil cu regulile UEFA în privința jucătorilor înregistrați.
În speranța că veți fi de acord că publicul Prosport (n.r. – ProSport) are dreptul la informații corecte, vă rugăm să publicați această poziție a FRF sub forma unui drept la replică. De asemenea, considerăm că ar fi corect ca înainte de publicarea unui material precum cel la care facem referire ar fi corect să ni se ofere posibilitatea de a ne spune punctul de vedere.
Vă mulțumim!
Biroul de Presă al Federației Române de Fotbal”.
Patronii cluburilor specializate pe sectorul juvenil contrazic FRF: „Nu poți să spui că s-a desfăcut din senin un robinet și au apărut o grămadă de copii”
Editorialul lui Burleanu din pagina 6 a broșurii pline de erori a FRF. După cum se poate observa, discursul președintelui FRF e remarcabil
Din aceeași dorință de a informa corect, invocată și de FRF în comunicatul său, ProSport a stat de vorbă și cu șefii unor cluburi cunoscute pentru activitatea pe care o au la copii și juniori. Socotind că, poate, șefilor de la AJF-uri (care au contact direct cu fotbalul în țară) le-a scăpat ceva, iar răspunsurile date de ei nu sunt suficiente (aceștia au negat vehement că a existat vreo creștere semnificativă a numărului de jucători de fotbal în ultimii doi ani), reporterul a luat legătura cu Claudiu Moldovan, manager și antrenor la FC Ardealul Cluj, și cu Viorel Krauss, șeful VK Soccer București.
Cei doi au respins categoric versiunea creșterii explozive a numărului de fotbaliști, așa cum a fost ea elaborată în birourile de la Casa Fotbalului și reluată în comunicatul de mai sus.
Claudiu Moldovan, FC Ardealul: „În ultimii doi ani, în Cluj a crescut cu 20%. Dar în niciun caz cu 200%! Că, na!, e mult, adică e…”
Claudiu Moldovan, director la FC Ardealul, spune că în zona Clujului, oraș în plină expansiune economică și demografică, se simte o creștere notabilă, „de 20%”, a numărului de practicanți de fotbal. Cifrele anunțate de federație l-au surprins însă pe managerul clubului, Moldovan fiind și antrenorul echipei sub 17 ani care astă-vară a ajuns în semifinalele Ligii Elitelor.
Acesta afirmă că nici măcar în Cluj nu se poate discuta fie și de dublarea numărului de jucători: „Eu mă ocup mai mult de zona de juniori peste 14 ani. Juniori republicani A și B. Dar avem și grupe de copii. Aici, în Cluj, s-a dezvoltat destul de mult. Sunt foarte multe școli de fotbal pe cartiere. În ultimii doi ani, cred că a crescut cu 20%. Apar multe echipe. La juniori D, au făcut 3 serii a câte 10-12 echipe. Dar, din păcate, în alte zone, unde niciodată nu a fost dezvoltat bine fotbalul, precum Sălaj și Bistrița, este încă destul de timidă această creștere… Dar o creștere de 200% sau 300%, nu, nu, nu… Poate nu apreciez eu bine și n-o fi 20%, o fi 30% creșterea la Cluj, dar nici nu se pune problema să fie 200%! Cert este că e o creștere. În orice caz, nu e o creștere uniformă. La juniori D, a crescut cu un sfert. La juniori C a rămas la fel, la juniori E a rămas la fel. Deci, depinde de segmentul de vârstă”.
852.306 de copii cu vârsta între 7 și 10 ani, de ambele sexe, trăiesc în România, conform Institutului Național de Statistică.
95.110 copii sub 10 ani, de ambele sexe, declară FRF că joacă fotbal în România
Claudiu Moldovan a sugerat ProSport să verifice această creștere proclamată de FRF la AJF-uri. Publicația noastră a discutat deja cu responsabilii respectivelor organizații, toți cei contactați dezmințind categoric cifrele date publicității de Burleanu: „E foarte ușor de verificat. Câți jucători pot fi la un club? A apărut la noi Luceafărul, care are trei echipe pe fiecare categorie de vârstă. Dar câți pot fi într-o grupă? 20 sau pe acolo. Și atunci, trebuie văzut la AJF-uri. E clar că a crescut, că s-a văzut după numărul de participante în competiții, dar nu pot să spun că a crescut cu asemenea cifre! Că, na!, e mult, adică e… E vizibilă creșterea, dar, totuși…”.
„Problema e că nu există calitate. Doi ani a fost bine, acum ne-am dus iar în jos. Sunt 20 de echipe bune în toată țara. În rest, nivelul e foarte slab”
Interesantă este adăugirea lui Claudiu Moldovan, acesta explicând pentru ProSport că modificarea sistemului competițional operată începând din acest sezon de FRF a dus la o nouă scădere a calității, după doi ani promițători. Toată perioada de vreme frumoasă, cu terenuri bune, a fost irosită, campionatul adevărat începând exact acum, când se strică vremea: „Măcar de ar fi crescut și calitatea, dar, din păcate… Asta e problema, nu există calitate. Doi ani, cât a fost Liga Elitelor, a crescut calitatea de la slab spre mediu, hai să zic chiar binișor. Ei bine, acum s-a dus iar în jos, pentru că au venit cu altă idee și se joacă etapă preliminară. S-au făcut 19 serii a câte 6 echipe în toată țara și am jucat toată toamna, până acum, numai meciuri slabe, cu scoruri de 10-0 și 15-0. Cât a fost vreme bună și au fost terenuri bune, am jucat meciuri care nici măcar antrenamente nu puteau fi numite. Acum am intrat în Liga Elitelor, de-abia de acum începe campionatul pentru noi. Toată toamna am pierdut-o, pentru că, din păcate, la noi nivelul e foarte slab, și mă refer la toată țara. Să zic că sunt, în toată România, 20 sau 25 de echipe bune, dar în rest nivelul e foarte slab. Am avut 10 meciuri, în grupa preliminară, fără valoare. S-a pierdut din calitate”.
„Un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focșani. Dar copilul învață la Școala nr. 6 din Focșani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Națională a Sportului Școlar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, și i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focșani, încă o dată la ONSS și încă o dată la Cupa Timbark! Ați înțeles? De trei ori e numărat același copil: la club, la ONSS și la Timbark! Și, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiție din asta… Gillette, performanța are viitor. Ei îi adună și pe ăia de acolo, deși sunt aceiași copii care se duc, ați înțeles? Cam asta e!„ Dan Dumitru, președinte AJF Vrancea
Viorel Krauss, patron și antrenor la VK Soccer: „Nu există o finalitate reală atât timp cât jucătorii care apar în numerele raportate nu sunt jucători reali”
Specializat pe creșterea de copii și juniori, Viorel Krauss junior, patron și antrenor la VK Soccer București, a oferit ProSport, de asemenea, un răspuns negativ la întrebarea dacă se resimte în competiții creșterea de peste 2,5 ori a numărului de practicanți de fotbal, așa cum susține FRF. „Nu, nu, nu… Numerele au rămas aceleași. Bineînțeles, în funcție de generații, la unele grupe de vârstă sunt mai mulți, la altele – mai puțini”.
În contradicție cu cele afirmate de federație chiar în comunicatul de mai sus, cum că nu există posibilitatea ca un copil să fie socotit de mai multe ori, oamenii din fotbal cu care a discutat ProSport continuă să susțină acest lucru. La fel ca și unii șefi de AJF-uri contactați de publicația noastră, și Viorel Krauss afirmă că, deși e vorba de aceiași participanți, federația îi numără de mai multe ori când intră în diferite turnee. „Ce se întâmplă: o grămadă de competiții au primit girul FRF și, automat, jucătorii care participă în competițiile acelea sunt considerați jucători noi. Pentru că sunt făcute la nivel de Grassroots, cum spun ei. Și atunci, indiferent dacă aceiași jucători mai participă în alte 20 de competiții sau nu, n-are nicio importanță. Dacă participă 400 într-o competiție și aceiași 400 în altă competiție, ei spun că sunt 800 de participanți”, a explicat Krauss junior.
387%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 și până în 2017, la numărul de copii sub 14 ani, băieți și fete, care joacă fotbal în România
„Lucrul ăsta se petrece și la cluburile susținute din fonduri publice, se raportează sute și mii de sportivi, dar realitatea e cu totul alta”
Acesta afirmă că impactul acestor cifre statistice fantastice, raportate de federație chiar și la UEFA, este nul în realitate, pe terenurile de joc: „Nu există o finalitate reală atât timp cât nu există transparență, atât timp cât jucătorii care apar în numerele raportate nu sunt jucători reali, ca să știe lumea că anumiți jucători participă… Poate că e un lucru foarte bun să se știe, chiar și la nivel de Grassroots, dacă un jucător participă numai la o competiție sau a participat la 4. Pentru că, dacă a participat la 4, atunci poate e ceva de capul lui și poate cluburile încep să se intereseze. Dar, până la acel moment când va exista o transparență, o comunicare între organizatori și cluburile participante, o comunicare deschisă și raportată corect, până atunci nu va fi niciun fel de realizare măreață. Poate fi menționată ca atare, dar, din punct de vedere practic, nu aduce absolut nimic. Lucrul ăsta se petrece și la cluburile susținute din fonduri publice, se raportează sute și mii de sportivi legitimați, dar realitatea e cu totul și cu totul alta”.
Dincolo de explicațiile și statisticile federației, antrenorii de la copii și juniori văd o singură realitate, ca și șefii AJF-urilor. „Sunt cam aceleași echipe la competiții, aceiași jucători. Nu poți să spui că s-a desfăcut din senin un robinet și au apărut o grămadă de copii care până acum nu fuseseră interesați”, spune fiul fostului antrenor al Rapidului, Viorel Krauss.
„Când noi, conducătorii prezenți, am început să prezentăm problemele cu care ne confruntăm în munca de zi cu zi, FRF ne-a spus: «Ne pare rău, nu e de competența noastră»”
Dincolo de rapoartele despre creșteri excepționale (la categoria de vârstă sub 10 ani, federația a anunțat că sunt de 11 ori mai mulți practicanți de fotbal față de 2015!), sprijinul efectiv al FRF pentru cluburile care chiar se ocupă de copii și juniori este selectiv și mai degrabă simbolic. Unii primesc niște mingi. Alții nu primesc nimic, pe motiv că sunt înscriși la AJF-uri sau la AMFB, deși, în același timp, federația le cere să-și cedeze juniorii la Centrele de Excelență. „Atitudinea FRF raportată la cluburile înscrise la AMFB a fost fermă de la începutul începutului și s-a rezumat la comentariul domnului Burleanu, că acestea sunt probleme care țin de partea internă a AMFB. Deci, nu interesează FRF ce se întâmplă cu cluburile, atât cât nu sunt înscrise direct la FRF. Deși, inițial, când am fost cu toții chemați, când s-a prezentat ideea cu Centrele de Excelență, atunci a fost un interes pentru că voiau să ia jucători de la toate cluburile, indiferent unde erau înregistrate. În momentul în care noi, conducătorii prezenți, am început să ne prezentăm problemele cu care ne confruntăm în munca de zi cu zi, atunci ni s-a spus: «Ne pare rău, nu e de competența noastră, e de competența AMFB». Cam asta e…”, a sintetizat Viorel Krauss susținerea federației pentru sectorul de copii și juniori „la firul ierbii”.
Un apel la deontologie și două episoade neobișnuite
În încheiere, încă un detaliu edificator despre actuala conducere a FRF. Oamenii de la federație au făcut, în finalul dreptului la replică remis ProSport, apel la deontologie, solicitând să li se ceară punctul de vedere înainte de publicarea materialelor.
ProSport a procedat astfel sistematic, așteptând câteodată zile în șir răspunsurile federației. Uneori, când erau subiecte dezavantajoase pentru Burleanu și oamenii săi, s-au petrecut chiar evenimente bizare.
Într-o situație, când era vizată poziția precară a Comitetului Executiv (declarat ilegal, prin sentință definitivă, de Justiție), precizările solicitate de ProSport au fost tărăgănate de FRF până când, pe un alt site de sport, a apărut un comunicat legat exact de tema pe care publicația noastră amânase s-o publice în așteptarea răspunsului de la federație. La scurt timp după apariția comunicatului pe site-ul respectiv – un fel de replică la articolul care încă nu apucase să fie publicat -, FRF a trimis și ProSport punctul de vedere cerut de noi.
Într-un alt caz, privind tratamentul necorespunzător aplicat unor copii defavorizați tocmai la o acțiune pentru combaterea discriminării girată de FRF, după ce reporterul ProSport l-a sunat pe Florin Șari (unul din directorii lui Burleanu) pentru un punct de vedere, ni s-a cerut, de asemenea, un răgaz. La scurt timp, sursele publicației noastre au fost sunate de partenerii federației. Aceștia s-au interesat ce și cât știu ziariștii, dacă au fotografii și filme de la incidente, dacă au vorbit cu copiii și, mai ales, au încercat să determine martorii oculari să-și retragă afirmațiile.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER