SPECIAL | 10 concursuri de alergare montană pe care trebuie să le încerci în România. Ghid: ce să ştii dacă te-ai săturat de asfalt şi vrei să te apuci de trail (II)

Astăzi, 12:33 6290 afişări Comentează şi tu Publicitate

Citiţi mai jos partea a doua a materialului consacrat de ProSport şi Mercedes alergărilor montane din România - noul sport dezvoltat exploziv, până la dimensiuni de fenomen, pe parcursul ultimului deceniu. 

Din cele 10 concursuri din 2018 sectate de noi aţi citit, în prima parte, despre Braşov Marathon, Transylvania 100k, Hit the Egg, Marathon 7500 şi Roşia Montană Marathon. N-au lipsit sfaturile date începătorilor de către unul dintre organizatorii de competiţii, lista obiectelor absolut necesare în rucsacul drumeţilor pe munte şi câteva sugestii de site-uri şi aplicaţii de mobil care v-ar putea fi de folos.

În ultima parte a textului citiţi despre Retezat Marathon, 2X2 Race, Via Maria Theresia Maraton, CiucaşX3 şi Maratonul Pietrei Craiului, sfaturile unui alergător la cursele montane şi sugestii de optimizare a călătoriei cu ajutorul tehnologiei.


Retezat Marathon: pe urmele dinozaurilor

CÂND: 4 august 2018.

UNDE: De la baza pârtiei de schi din comuna Râuşor.
PROBE: maraton (Dinozaur) – aproximativ 37 km, semimaraton (Zimbru) – aproximativ 24 km, cros (Zmeu) – aproximativ 14 km, cursa copiilor (Urieşii) – 500 de metri.

TRASEUL MARATONULUI: Râuşor – Culmea Prelucele – Vf. Retezat – Lacul Bucura – Vf. Peleaga – Vf. Păpuşa – Vf. Custura – Poiana Pelegii – Lacul Bucura – Cabana Pietrele – Valea Stânişoarei – Culmea Ciurilă – Râuşor.

DESCRIERE: Peisajul de pe traseul Retezat Maraton este fabulos. Sunt câteva părţi mai dificile (lespezi şi grohotiş în unele porţiuni), dar tot efortul merită. „Pentru că începem de la 1.200 de metri altitudine, aş da nota 9 din 10 maratonului, ca dificultate, dacă îţi propui să alergi contratimp şi să câştigi. În schimb, pentru cei care pleacă în cursă cu gândul de a se bucura de ea, de peisaje, de natură, maratonul este absolut accesibil şi rezonabil. Îl recomand şi începătorilor“, spune Dan Zaharie, iniţiatorul şi organizatorul competiţiei. Acesta spune că debutanţii n-au de ce să se teamă: el însuşi a parcurs acum câţiva ani semimaratonul în 7 ore, împreună cu familia, deşi pornise la drum inclusiv cu fetiţa sa de 5 ani.

Maratonul Retezat este, în primul rând, despre frumuseţe. „Tot Retezatul e fabulos. Cei care vin vor fi impresionaţi de absolut tot. Dar Vârful Retezat, de unde vezi de jur împrejur, şi Lacul Bucura sunt incredibile“, adaugă Zaharie.
Acesta spune că nu a avut, până acum, concurent care să nu completeze minimum una din cele trei probe: cros, semimaraton sau maraton: „Traseele noastre sunt făcute unul într-altul. Prima probă, de cros, merge până pe Retezat. Cine ajunge acolo şi îşi dă seama că nu mai poate, coboară şi e considerat participant la cros. Dacă este un maratonist, merge până la Lacul Bucura, următorul punct important, unde se termină semimaratonul, şi fie depăşeşte timpul-limită, fie nu mai poate, atunci el va primi diploma că a terminat semimaratonul. Tot rămâne cu o cursă terminată şi cu peisajele extraordinare văzute. Aceşti timpi-limită de pe traseu sunt făcuţi spre binele concurenţilor. Avem experienţă şi ştim că, dacă n-au reuşit să se încadreze, se lasă noaptea şi devine mai periculos. La noi, 90% din maratonişti termină cursa. Iar dintre participanţi, absolut toţi completează măcar una din etape: cros, semi sau maraton“.

ÎNSCRIERE: Organizatorul cursei nu a putut furniza valoarea taxei de înscriere pentru ediţia din 2018, dar tarifele din 2017 au fost de 70 de lei pentru maraton şi semimaraton, până la 14 iulie, şi 100 de lei între 14 iulie şi preziua concursului. În dimineaţa startului, taxa a fost de 150 de lei. Taxa de cros a fost de 40 de lei până la 14 iulie şi 60 de lei după această dată.

SFATUL ORGANIZATORILOR: „Pe toţi îi rog să aibă grijă de ei! Asta e cel mai important, să-şi ştie limitele şi să nu le forţeze. N-are rost. E prea frumos Retezatul ca să devii o poveste tristă. Asta le recomand. Pentru că se întâmplă să-i mai fie câte unuia rău, să vomite pe traseu. N-are rost să forţeze pentru 2-3 minute. Pentru că timpul ăla, în care te poţi regenera, nu merită riscul de accidentare“. (Dan Zaharie)

Site: http://retezatmaraton.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/RetezatMaraton/


Harta Maratonului Retezat.



Tehnologie: aplicaţii şi site-uri care vă pot fi de mare ajutor

Aplicatia de mobil Munţii Noştri este foarte utilă pentru orice drumeţ pe munte, indiferent dacă a plecat într-o călătorie de câteva ore sau într-un ultramaraton. Nu consumă foarte multă baterie, iar date - absolut deloc. Trebuie să descarci însă utima versiune. Aplicaţia foloseste doar GPS-ul. Descarci harta cu grupa muntelui unde urmeaza să mergi. Toate traseele au fost parcurse pe teren cu GPS-ul şi sunt descrise în detaliu, în limbile română şi engleză. Fiecare traseu are o casetă tehnică conţinând:
- marcajul turistic verificat pe teren,
- ruta traseului,
- profilul cu punctele de reper mai importante.
Umbrirea şi curbele de nivel scot în evidenţă relieful, uşurând orientarea.
Aplicaţiile de telefon risipesc aura nostalgică a hărţii, au o complexitate tehnică specifică secolului în care trăim şi sunt foarte uşor de accesat. Trebuie să ţineţi însă cont că e indicat să aveţi pe undeva, în rucsac, şi varianta clasică - pe hârtie - a hărţii (de altfel, destui dintre organizatorii concursurilor dau aceste hărţi concurenţilor, înainte de a pleca pe traseu). Şi în acest caz, backup-ul este foarte bine-venit: există posibilitatea ca, din diverse motive, pe traseu să nu mai puteţi accesa dispozitivele.

Site-ul Munţii Noştri este la fel de util şi în varianta de desktop. Este absolut firesc ca orice călătorie la munte, indiferent că e vorba de un concurs sau de o plimbare, să fie pregătită în prealabil. Pe site poţi vizualiza pe îndelete variantele de traseu pe care le ai, distanţele, diferenţele de nivel şi îţi vei face o idee mai clară despre timpul necesar pentru a ajunge la destinaţie, în cazul în care n-ai mai fost niciodată acolo. 

Sunt destule site-uri şi aplicaţii pentru a vă ţine la curent cu evoluţia vremii - factor foarte important pe munte. Spre exemplu, meteoblue.com indică precis, pe varianta de desktop, la ce te poţi aştepta pe un vârf de munte, iar aplicaţia de mobil îţi furnizează informaţii în timp real despre vreme.

Mulţi dintre alergatorii de trail montan şi cei care fac drumeţii pe munte folosesc azi ceasuri smart care îţi indică numărul de kilometri alergaţi, distanţa, pulsul şi diferenţa de nivel, iar la sfârşitul cursei sau al traseului, dacă îţi conectezi aplicaţia ceasului cu aplicatia Strava (https://www.strava.com) şi, apoi, cu noua aplicaţie Relive (https://www.relive.cc), poţi obţine o spectaculoasă hartă 3D cu drumeţia sau alergarea pe care tocmai le-ai terminat. Efectul este absolut remarcabil şi grafica ilustrează rezultatul eforturilor tale.

Cu ajutorul acestei aplicaţii nu numai că retrăieşti aventura abia încheiată, dar toată povestea se va transforma într-un video personal care merită să fie, apoi, distribuit prietenilor. 

Iată o mostră de traseu prelucrat prin cele două aplicaţii de mai sus - o pregătire pe traseul Marathon 7500, concurs pe care ProSport vi-l prezintă în articolul de faţă:

 

Relive 'amazing practice for 7500 Race - hobby'



2X2 Race: pe cele mai înalte culmi


2X2 Race: dincolo de nori. FOTO: Alex Nistor/2X2 Race

CÂND: 18 august 2018
UNDE: Bălea Lac, Munţii Făgăraş
PROBE: 2X2 Race (45 km.), X2 Race (18 km.)

TRASEUL MARATONULUI 2X2 RACE: Cabana Paltinu – Şaua Capra – Fereastra Zmeilor – Vârful Mircii – Podu Giurgiului – Viştea – Vârful Moldoveanu – Viştea – Podu Giurgiului – Vârful Mircii – Fereastra Zmeilor – Şaua Capra – Izvor Paltinu – Lacul Călţun – Strunga Doamnei – Vârful Negoiu – Strunga Doamnei – Lacul Călţun – Izvorul Paltinu – Şaua Capra – Cabana Paltinu.
TRASEUL SEMIMARATONULUI X2 RACE: Cabana Paltinu – Şaua Capra – Izvor Paltinu – Lacul Călţun – Strunga Doamnei – Vârful Negoiu – Strunga Doamnei – Lacul Călţun – Izvorul Paltinu – Şaua Capra – Cabana Paltinu.

DESCRIERE: 2X2 Race este pentru veterani. Foarte tehnic, pentru avansaţi, concursul din Făgăraş, cu plecarea de la Bâlea Lac, este singurul din România care se derulează integral la peste 2.000 de metri. Organizatorii spun chiar că se poate înscrie fără probleme între cele mai dificile ultramaratoane din lume. Este suficient să spunem că alergătorii de la 2X2 Race ajung, în doar câteva ore, pe cele mai înalte două vârfuri din România, Moldoveanu şi Negoiu. Concurenţii de la X2 Race fac traseul până la Negoiu. Diferenţa pozitivă de nivel e copleşitoare: 4.200 de metri pentru cursa de 2X2 şi 1.900 de metri pentru cursa de X2. La ultima, trebuie ţinut cont că această diferenţă de nivel există pe un traseu de numai 18 kilometri!

Organizatorii îşi iau numeroase măsuri de precauţie. „Suntem singurii din România care chiar facem o selecţie a concurenţilor. Am aplicat-o strict la fiecare ediţie, iar acum ajungem la a 7-a. La noi nu poate să vină oricine să concureze. E risc mare. Şi de accidentare şi de... Au fost şi probleme. Dar avem în continuare cerere mai mare decât oferta. Pentru că noi, în continuare, limităm“, spune Mihai Şerban, unul dintre organizatorii 2X2 Race.

De ce atâta stricteţe? Pentru că această cursă chiar e una unde oamenii îşi ating limitele. „Discuţiile cele mai grave le avem în punctele de control unde se poate renunţa şi unde ajungem să ne rugăm de ei, efectiv, să renunţe, iar ei sunt atât de motivaţi şi atât de în transă, pe la jumătatea cursei sau pe la trei sferturi din cursă, încât nu-i mai sperie absolut nimic. Şi asta, deşi tremură, sunt la un pas de hipotermie. Dar nu-şi mai dau seama. Ei vor să termine“, povesteşte reprezentanul organizatorilor cum decurg lucrurile acolo, sus.

Regulile sunt stricte şi în privinţa respectului faţă de mediu. În fiecare an, concurenţii sunt verificaţi pe traseu şi la sosire, ca să nu arunce ambalaje pe drum. „La aruncarea gunoaielor mergem pe sesizare sau pe control inopinant. Îi rugăm pe arbitri să verifice dacă au concurenţii ambalajele goale cu ei. Până acum am mers pe primii 10, că acolo e discuţia, şi aceştia, ce-i drept, au fost întotdeauna corecţi şi şi-au luat cu ei ambalajele goale“, afirmă Mihai Şerban.

ÎNSCRIERE: Pentru ediţia 2018, concurenţii se pot înscrie de luna aceasta, începând cu 20 decembrie. Numărul de locuri este limitat la 200 pentru fiecare din cele două curse. Doritorii trebuie să fi terminat, în ultimul an şi jumătate, cel puţin o cursă de minimum 35 de kilometri lungime cu 1.500 de metri diferenţă pozitivă de nivel – la secţiunea 2X2 – şi cel puţin o cursă de minimum 15 kilometri lungime şi 1.000 de metri diferenţă pozitivă de nivel – la secţiunea X2.

Taxa de înscriere este de 150 de lei atât pentru 2X2 Race, cât şi pentru X2 Race. În cazul accidentării unui concurent, acesta primeşte înapoi jumătate din valoarea taxei.

Contestaţiile costă 300 de lei şi suma e restituită în cazul când se confirm sesizarea.

SFATUL ORGANIZATORILOR: „Cel mai important lucru e să ajungă întreg acasă, pentru că noi vom mai organiza ediţii în fiecare an. Sunt foarte mulţi care-şi forţează limitele mai mult decât trebuie. Adică e normal să vrei să-ţi depăşeşti limitele, dar e important şi să ştii când să te opreşti. Să ştii să spui: e prea mult, nu mai fac faţă, prefer să mă întorc la anul mai bine pregătit şi complet refăcut“. (Mihai Şerban, organizator)

Site: http://www.2x2race.com/ro/regulament/
Facebook: https://www.facebook.com/2x2Race/


Traseul ultramaratonului 2X2 Race, singurul din România care se desfăşoară integral la peste 2.000 de metri altitudine şi în care concurenţii ajung, pe parcursul a doar câteva ore, pe cele mai înalte vârfuri din ţară, Moldoveanu şi Negoiu.


Harta de nivel a cursei 2X2 arată ca o electrocardiogramă. Sunt diferenţe de nivel impresionante.


Cursa X2 are doar 18 kilometri, dar are cel puţin două ascensiuni extrem de mari.


Maratonul Via-Maria-Theresia: ultra-campionul Tibi Uşeriu le întinde o mână începătorilor


Traseul ultramaratonului Via Maria Theresia este greu în prima sa parte, unde concurenţii au parte de o ascensiune aparent interminabilă. FOTO: Via Maria Theresia

CÂND: 25 august 2018.
UNDE: Munţii Călimani.
PROBE: ultramaraton (81 km.), maraton (36 km.), semimaraton (21,8 km.). Vor mai fi, în 2018, şi concursuri de drumeţie şi triathlon.

TRASEUL ULTRAMARATONULUI (care va rămâne sigur neschimbat în 2018): Cantonul silvic Tihuţa-Colibiţa – Poiana Prelucilor – Poiana Dălbidan – Tăul Zânelor – Şaua Bistricioru – Poiana Arsurii – Şaua Negoiu – La Troiţă – Poiana Arsurii – Poiana Strunilor – Poiana Dălbidan – Poiana Prelucilor – Cantonul Silvic Tihuţa-Colibiţa.

DESCRIERE: Sunteţi începători cu puţină experienţă în cursele de alergare montană? Veniţi la evenimentul organizat în Munţii Călimani de Tiberiu Uşeriu, campionul de ultramaraton! Via Maria Theresia are trasee solicitante, dar foarte frumoase. Sunt curse pregătite pentru toate puterile: semimaraton, maraton, ultramaraton.
Concursul nu este, precum altele din această listă, foarte dificil, deci puteţi începe liniştiţi de aici drumul de alergător de trail la munte cu un semi sau un maraton. „Proba de maraton ar avea, ca grad de dificultate, în jurul notei 6. Începătorii sunt bine-veniţi aici. În general, am observat, de altfel, că participanţii de la semimaraton se bagă, în anul următor, la maraton. Şi de la maraton, cam în doi ani, foarte mulţi trec apoi la ultramaraton. De altfel, ca dificultate, nici ultramaratonul nu trece de nota 8. Cel mult. Diferenţa de nivel destul de mare e pe primii 50 de kilometri, apoi se coboară în restul de 30 de kilometri“, spune organizatorul Tiberiu Uşeriu.

Totuşi, să nu vă imaginaţi că e vorba de o plimbare pe o păşune. Semimaratonul are gradul său de dificultate, pentru că traversează porţiuni stâncoase şi o diferenţă de nivel cumulată de circa 1.500 de metri. Maratonul are o diferenţă de nivel totală de 1.950 de metri, iar ultramaratonul – de circa 4.700 de metri. Asociaţia Tăşuleasa Social a amenajat traseul de concurs ca o potecă tematică, unde se promovează şi informaţii istorice.

Atât maratonul, cât şi semimaratonul au acelaşi model: prima parte este deosebit de grea. Diferă doar numărul de kilometri de „calvar“: la semimaraton, se urcă de la 1.000 de metri altitudine până la 2.000 (diferenţă de nivel de 1.000 de metri) în primii 5 kilometri de concurs; la maraton, ascensiunea de la cota 1.000 la cota 2.000 se face în primii 12 kilometri de cursă. Apoi, la fiecare din ele, urmează coborârea (cu mici porţiuni de urcuş) până la finiş.
Ultramaratonul e altceva: sunt trei zone majore de ascensiune abruptă şi alte câteva pe distanţe mai scurte.

Tiberiu Uşeriu spune că e posibil ca, în 2018, să survină unele ajustări, dar nu majore: „Maratonul se va schimba puţin, acum e de 36 de kilometri şi vreau să-l fac de 42, o să îi mai fac o buclă. În rest, ultramaratonul nu se schimbă, pentru că e şi acreditat la ITRA (Asociaţia Internaţională a Alergătorilor de Trail)“.

ÎNSCRIERE: Perioada alocată înscrierilor la concursul din 2018 va fi luna iunie (1-30). Vor fi disponibile 150 de locuri pentru ultramaraton, 200 de locuri pentru maraton şi 250 de locuri pentru semimaraton. O a patra probă (care nu este doar de alergare montană), cea de triatlon, are rezervate 100 de locuri.
Tariful pentru competitori va fi acelaşi, în 2018, ca şi la ediţia din acest an:

- semimaraton şi drumeţie: 55 de lei în cont sau 12 euro dacă se plăteşte cu cardul;

- maraton: 80 de lei sau 18 euro;

- ultramaraton: 120 de lei sau 27 euro;

- triatlon: 100 de lei sau 22 euro.

SFATUL ORGANIZATORULUI PENTRU DEBUTANŢI: „Să se pregătească bine mental pentru prima parte a cursei“. (Tiberiu Uşeriu)

Site: https://via-maria-theresia.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/MaratonulVmt/


Harta ultramaratonului Via Maria Theresia (81 km.). În colţul din dreapta-sus, harta diferenţelor de nivel.

Harta Maratonului Via Maria Theresia (36 km.) În dreapta-sus, harta diferenţelor de nivel.
 


Ciucaş X3: prin sălbăticie, pe poteci nestrăbătute de om

CÂND: 8 septembrie 2018.
UNDE: localitatea Cheia, masivul Ciucaş.
PROBE: semimaraton (21 km.), maraton (38 km.), ultramarathon (105 km.), cursa copiilor.

TRASEUL ULTRAMARATONULUI (105 km.): Cheia – Culmea Buzăianu – Valea Stânii – Curmătura Văii Stânii – Cabana Ciucaş – Vârful Ciucaş – Pasul Bratocea – Vârgul Grohotiş – Vârful Uliţa – Stâna Nebunu – Barajul Măneciu – Vârful Lui Crai – Sub Tabla Buţii – Valea Stânii – La Răscruce – Cabana Silva – Cheia.

DESCRIERE: Ultramaratonul CiucaşX3 are câteva particularităţi care îl fac foarte dificil, deşi traseul în sine nu este foarte solicitant decât în ultima sa parte, explică Alexandra State, membră a echipei de organizare şi salvator montan. „Din punctul de vedere al traseului e uşor, e alergabil. Nu are dificultăţi tehnice decât pe ultimii 20 de kilometri, unde este o pantă foarte abruptă, cu diferenţă mare de nivel, căreia concurenţii îi spun «Cireaşa de pe tort». Dar, dacă ţinem cont că se desfăşoară individual şi se aleargă pe trasee sălbatice, adică nu sunt trasee circulate toată ziua de turişti, este foarte dificil. Oamenii se grupează noaptea să meargă împreună. Aici avem şi un punctaj ITRA (n.r. – International Trail Running Asociation), al cărui membru suntem şi noi, ca ONG. Cine termină cursa noastră primeşte puncte cu care, dacă le acumulează, se poate înscrie să participe şi la alte competiţii dificile din străinătate. Dar traseul e alergabil. Ca dificultate, ultramaratonului nostru i-aş da 10 plus ca dificultate, ţinând cont că oamenii aleargă singuri şi e zonă sălbatică. Traseul îl marcăm noi, provizoriu, nu are marcaj permanent“, adaugă interlocutoarea.

Totuşi, semimaratonul şi maratonul sunt accesibile. Din acest motiv, evenimentul CiucaşX3 este o cursă foarte dorită de mulţi amatori de concursuri montane, cu traseu alergabil şi pitoresc, bun pentru toate categoriile de alergători. Dacă, în 2017, la ultra au fost 200 de concurenţi, în schimb la maraton au fost 500, iar la semi – aproape 1.000.

ÎNSCRIERE: La ediţia 2018 a CiucaşX3, limita maximă a numărului de concurenţi, pentru toate probele, va fi de 2.000. Taxa de înscriere la maraton şi semimaraton este de 70 de lei. La ultramaraton, suma va fi mai mare. Înscrierile încep în aprilie şi se vor încheia pe 31 august. Dacă mai rămân locuri, există şi posibilitatea să vă înscrieţi chiar la faţa locului, în zilele dinaintea concursului. „Al nostru e cel mai mare concurs de acest fel, pentru că e aproape de Bucureşti şi Braşov, e în mijlocul ţării şi se poate ajunge din multe zone fără să fie departe. Singurul impediment, în Cheia, îl reprezintă locurile de parcare. Dar am amenajat nişte zone şi am făcut shuttle către zona de start. Avem amenajată sală de sport, avem o zonă mare de start/finiş. Noi limităm la 2.000 numărul concurenţilor pentru că atât considerăm noi că are capacitatea Cheia să susţină. Are legătură şi cu degradarea mediului“, afirmă reprezentanta gazdelor.

Pentru concurenţii de la maraton şi semimaraton nu există condiţii speciale. Însă cei care vor să vină la ultramaraton trebuie să treacă un filtru care le răreşte rândurile. „Nu toţi cei care se înscriu la ultra şi pot participa automat. Pentru că noi îi verificăm. Trebuie să aibă minimum trei maratoane terminate în anul respectiv. Adică, dacă vrei să concurezi la ultramaratonul CiucaşX3 din septembrie 2018, trebuie ca din septembrie 2017 şi până în august 2018 să ai minimum trei maratoane montane terminate. Noi îi verificăm. Pentru că avem un traseu în zonă sălbatică şi trebuie să ne asigurăm că au suficientă experienţă montană. Noi suntem şi salvatori montani şi, fiind zonă sălbatică, noi ştim cam care este timpul nostru de reacţie. Ăsta e primul lucru pe care-l punem în balanţă. Un om trebuie să aibă un pic de experienţă, ca să se poată descurca până ajunge cineva la el“, spune Alexandra.

SFATUL ORGANIZATORILOR PENTRU DEBUTANŢI: „Eu, de exemplu, aş face ultramaratonul CiucaşX3 doar dacă aş avea pe cineva lângă mine, ca să fiu sigură că merg tot traseul.“ (Alexandra State, membră în echipa de organizare şi salvator montan)

Site: http://ciucasx3.com/
Facebook: https://www.facebook.com/ciucasX3/


Harta ultramaratonului CiucaşX3 (105 km.). În colţul din dreapta jos - harta diferenţelor de nivel ale cursei.


Harta maratonului CiucaşX3 (38 km.). În colţul din dreapta jos - harta diferenţelor de nivel ale cursei.


Maratonul Piatra Craiului: tatăl tuturor concursurilor montane


Ediţia 2017 a Maratonului Piatra Craiului s-a terminat pe zăpadă. FOTO: Facebook Maratonul Piatra Craiului

CÂND: 6 octombrie 2018.
UNDE: Piatra Craiului.
PROBĂ: maraton (41 km).

TRASEU: Cu mici modificări, a rămas acelaşi încă de la prima ediţie şi presupune un tur al masivului Piatra Craiului cu startul şi sosirea în centrul oraşului Zărneşti. Iată ruta: Zărneşti Centru – Măgura – Casa Folea – Şaua Joaca – La Table – Stana Grind – Şaua Funduri – Valea Urzicii – Marele Grohotiş – Umerii Pietrei Craiului – Refugiul Spârlea – Plaiul Foii – Refugiul Diana – Colţul Chiliei – Zărneşti Centru.

DESCRIERE: Deşi nu este nici cel mai lung, nici cel mai greu din ţară, Maratonul Piatra Craiului este considerat cel mai important concurs de alergare montană din România. Practic, concursurile de alergare montană s-au născut, aici, la Piatra Craiului, iar cel de la care a plecat această mişcare de-acum extinsă în zeci de concursuri în toate regiunile este Lucian Clinciu, din Zărneşti.

Diferenţa de nivel, pozitivă şi negativă, pe parcursul celor 41 de kilometri, este de 2.250 de metri. Particularitatea acestui maraton este că nu îşi poate schimba foarte mult data de participare, de la an la an, deoarece depinde de condiţiile meteo: la începutul lunii octombrie vremea este stabilă. „La începutul lunii octombrie ştim cum va fi vremea pe parcursul zilei de concurs. Nu avem surprize. În plus, din 12 ediţii, doar două au fost cu zăpadă. Un alt motiv pentru care îl ţinem în octombrie este că în acel moment nu sunt foarte mulţi turişti“, spune Clinciu.

Totuşi, organizatorul s-a confruntat şi cu o situaţie neplăcută în 2013, când a fost nevoit să amâne o lună maratonul din cauza timpului, fapt care i-a afectat mai ales pe concurenţii veniţi din străinătate. „La ediţia a 11-a, traseul a fost parcurs în sens invers. Acest lucru se va mai întâmpla peste alte zece ediţii. Iar în acest an, având în vedere vremea capricioasă prognozată (ploaie, vânt, lapoviţă şi strat de zăpadă consistent, iar la peste 1.700 de metri ploaie), am ales să introducem un traseu alternativ (care nu implică dificultăţi tehnice majore, iar cel mai înalt punct al traseului era în jur de 1.600 de metri). În viitor, acest traseu va fi pregătit pentru orice eventualitate“, declară Clinciu pentru ProSport.

Peisajele din Piatra Craiului asigură popularitatea şi succesul competiţiei. Organizatorul recomandă „Şaua Funduri, unde ai o perspectivă foarte faină asupra zonei Făgăraşului, ai o perspectivă de 360 de grade. Apoi, tot peretele vestic este foarte frumos. Şi ar mai fi după urcarea destul de grea de pe Diana. Am modificat puţin traseul, să te scoată pe o muchie, dai brusc nas în nas cu priveliştea peretelui vestic. În rest, sunt zone de pădure, de păşuni… Diverse perspective. De fapt, maratonul a fost conceput ca un tur al Pietrei Craiului. Important, pentru noi, nu este să fie neapărat de 42 de kilometri, ci să arate cât mai multe locuri frumoase. În general, Circuitul Carpaţilor pe asta se bazează. Nu neapărat pe ideea de maraton, ci de a vedea locurile, frumuseţile naturii. Să scoţi în evidenţă lucrurile frumoase“.

ÎNSCRIERE: Participanţii la ediţia a XIII-a a Maratonului Piatra Craiului pot accesa site-ul, pentru înregistrare, începând cu 1 iulie 2018 şi până pe 30 august 2018 sau în momentul în care se va atinge limita de 750 de participanţi acceptaţi. Totuşi, dacă aţi ezitat sau aţi întârziat prea mult, există şi o listă de aşteptare. Vă puteţi înscrie acolo şi aştepta ca unii din cei 750 deja acceptaţi să se retragă.
Atenţie! Lucian Clinciu avertizează că la concursul său criteriile de selecţie chiar se aplică şi este posibil ca, după ce v-aţi înscris şi aţi trimis formularul completat, să fiţi respinşi, dacă nu îndepliniţi criteriile. „De vreo 5 ani am introdus un sistem de selecţie pe bază de experienţă montană şi de curse alergate. Deci, un alergător care doreşte să-şi înceapă cariera de alergător montan va putea să debuteze la Maratonul Piatra Craiului doar dacă are o suficientă experienţă montană“, spune acesta.

Preţul final pentru participarea la concursul din 2018 n-a fost încă fixat, dar „în general, înscrierea la MPC a costat în jurul a 30 de euro, nu intenţionăm să schimbăm acest lucru“, precizează Clinciu.

SFATUL ORGANIZATORULUI PENTRU DEBUTANŢI: „La Maratonul Piatra Craiului există doar proba de maraton, doar «hora Pietrei Craiului», deci de aici apare prima ştachetă care trebuie trecută, apoi Piatra Craiului este un munte dificil tehnic, iar traseul clasic, deşi unul uşor pentru acest masiv, implică şi secţiuni abrupte şi expuse (creste, culoare, grohotişuri). O parte din zonele mai periculoase sunt echipate cu corzi, dar asta nu înseamnă că cel care participă nu îşi asumă nişte riscuri. Pe scurt, îmi doresc ca moda asta a «bifelor» să nu se răspândească prea mult în alergarea montană. Vreau să particip «acolo» şi «acolo» pentru că am auzit «aia» şi «ailaltă», «am alergat de vreo câteva ori prin parc... şi pe munte am fost, când era soare şi bine»! Îmi doresc ca oamenii să se informeze corect, să se pregătească, să aibă un echipament minim necesar indiferent dacă afară este vreme frumoasă şi îmi doresc, de asemenea, ca oamenii să iasă la munte. Experienţa o acumulăm parcurgând kilometrii, indiferent de vreme, cu răbdare şi respect pentru tot ceea ce ne înconjoară!“ (Lucian Clinciu, organizatorul competiţiei)

Site: http://www.carpathianman.ro/event_page.aspx?crt=4&mnu=41
Facebook: https://www.facebook.com/carpathianman.romania


Harta traseului de la Maratonul Piatra Craiului - primul concurs de alergare montană din România şi locul unde s-a născut acest sport în ţara noastră


Harta diferenţelor de nivel ale Maratonului Piatra Craiului.



INTERVIU | Toni Dumitru, alergător de trail montan: „Cea mai importantă e adaptarea mentală la noul tip de efort“. Cum scapi de câinii ciobanului, de ce să ai mereu în buzunar nişte bani şi când să-ţi dai jos căştile din urechi


Toni Dumitru (în prim-plan) aleargă trail montan de câţiva ani şi s-a confruntat deja cu toate problemele specifice: s-a rătăcit pe traseu, a fost atacat de câinii de la stâne, a fost nevoit să se caute în buzunare după ceva bani în timpul cursei, şi-a descoperit căpuşe pe picior etc. În imagine, Toni la un concurs de trail desfăşurat în pădurea Băneasa

ProSport: Toni, când şi de ce te-ai extins de la alergările pe şosea şi către cele montane?
Toni Dumitru: În 2015, prin primăvară, după 5 ani de asfalt, mă bătea gândul să fac pasul spre trail. Îmi tot apăreau în cale informaţii interesante despre alergarea în natură, citisem şi câteva cărţi care mi-au stârnit interesul, ştiam că nu-i bine pentru picioare să alerg doar pe asfalt, aşa că am căutat o cursă mai uşoară, pentru începători, care să fie şi aproape de oraşul meu din Bărăgan. Mi-a atras atenţia Maratonul Măcin, din comunca Greci (Tulcea) şi am avut surpriza să descopăr că la ediţia anterioară participase şi un alergător din oraşul meu, Claudiu Dinescu, pe care nu-l cunoşteam. Am aflat că este expert, aleargă numai trail şi urcă constant pe podium la cursele montane, deşi este "iepuraş de câmpie". Între timp, el a devenit şi mai avansat, iar eu tot începător la montane sunt, pentru că mă desprind mai greu de şosea. Mă consider un alergător mixt, preponderent de asfalt, dar pot spune în cunoştinţă de cauză că alergările în natură, mai ales cele montane, deşi mai complicate, sunt fantastice şi merită tot efortul.

Poate că principala problemă pe care şi-ar face-o un pasionat de alergări tentat de cursele montane ar fi cum se poate antrena pentru aşa ceva, el locuind (foarte probabil) în oraş. Cum depăşeşti problema asta?
E un mare avantaj să locuieşti la munte, dar şi dacă trăieşti într-un oraş de câmpie poţi să progresezi în alergarea montană şi să ai rezultate importante. Contează ce doreşti - dacă vrei să alergi curse montane doar ca să te bucuri de alergare şi de munte, atunci zona în care locuieşti nu reprezintă un handicap atât de important, sunt suficiente câteva exerciţii specifice făcute constant. Dacă vrei rezultate, atunci ai nevoie de cât mai multe antrenamente şi curse la munte. Eu sunt norocos, pentru că în Slobozia pădurea este foarte aproape, se poate alerga pe mai multe trasee, iar unul dintre malurile râului Ialomiţa are destule pante pe care se poate lucra, ceea ce eu nu fac atât cât ar trebui, recunosc. Pentru un începător dintr-un oraş de câmpie e de ajutor orice suprafaţă cu plan înclinat pe o lungime minimă de 50-100 de metri, pe care să lucreze măcar o dată pe săptămână. Trebuie să găsească o bucată de deal, o râpă, o pantă fără asfalt, pe care să exerseze în siguranţă alergarea pe urcare şi pe coborâre. Chiar dacă trebuie să se deplaseze cu maşina câţiva kilometri, merită tot efortul. În plus, se poate folosi de elementele de arhitectură urbană pe care le are la îndemână - scările din clădiri, treptele din tribuna unui stadion, scările de pe un pod, orice presupune o ascensiune poate fi folosit pentru adaptarea la efortul de urcare şi pentru îmbunătăţirea tehnicii de coborâre. O dată sau de două ori pe lună poate organiza "o evadare" la munte, unde să exerseze în voie. Şi alergările pe plat sunt utile pentru costruirea rezistenţei la volum, cu condiţia să fie făcute cât mai mult pe pământ - în pădure, în parcuri sau pe un dig, de pildă.

Ce presupune, pentru un amator interesat de maratoane montane, antrenamentul specific? Ce trebuie să includă în plus în pregătire, faţă de alergările obişnuite?
Pentru un începător, cea mai importantă e adaptarea mentală şi fizică la tipul de efort pe care îl impun cursele montane. Trebuie să se obişnuiască cu urcuşul, cu bucăţile luate "pe brânci", cu alternanţa sâcâitoare dintre urcare şi coborâre şi cu cea dintre alergare şi mers. În plus, la montane trebuie să fie mai atent cum calcă şi pe unde pune piciorul, pentru că terenul e accidentat şi riscurile sunt mai mari decât la maratoanele de asfalt, unde îţi permiţi să alergi cu capul în nori în timp ce îţi asculţi cu nesaţ playlistul care se revarsă din căşti şi te trezeşti la finiş. Pe munte trebuie să rămâi concentrat, trebuie să stai cu ochii pe marcajele de pe traseu ca să nu te rătăceşti, iar pe coborârile în viteză să vizualizezi instantaneu obstacolele, pentru că iei decizii în fracţiuni de secundă. De asta e important să alerge măcar o dată pe săptămână în pădure, ca să prindă aceste reflexe. Pregătirea pentru o cursă montană începe cu cel puţin două-trei luni înainte, iar pe o schemă simplă se pot face trei alergări pe săptămână, din care măcar una să includă repetiţii în pantă, iar una să fie un long distance în pădure, la sfârşit de săptămână. La limită, te poţi pregăti şi fără să faci pante, dar vei suferi puţin în cursă - îmi amintesc că am făcut primul montan fără să exersez pe pante, aşa că m-am chinuit puţin însă am ajuns la finiş fără probleme, ceea ce îmi propusesem. Esenţial este să fii realist şi să ai aşteptări croite pe ceea ce poţi face - vrei mai mult, munceşti mai mult, e simplu.

Ce sfaturi i-ai da unui alergător interesat de cursele de trail? De unde să plece în pregătire şi ce concursuri să caute, pentru început?
Pentru un începător, obiectivul principal trebuie să fie finalizarea în siguranţă a competiţiei. În orice alergare e vital să rămâi în picioare, dar la trail ai de înfruntat capcane la fiecare pas; o singură mişcare greşită şi în cel mai fericit caz de trezeşti cu o entorsă, o spun după ce într-o simplă cursă de trail pe plat, în pădurea Băneasa, am reuşit să mă împiedic şi să cad de trei ori, din fericire fără urmări grave. De la siguranţă pleacă toată pregătirea - începe prin alegerea unor pantofi potriviţi de trail şi stabilirea unui program de antrenament, continuând cu adaptarea la suprafaţa de alergare (teren denivelat, cu pământ, iarbă, pietriş, noroi, gheaţă acoperită cu zăpadă) şi cu îmbunătăţirea tehnicii de urcare şi de coborâre. Lucrurile nu sunt foarte complicate dacă le faci cu plăcere. În plus, acum există o mulţime de resurse din care să extragi informaţiile de care ai nevoie - sunt o sumedenie de grupuri de alergare pe Facebook şi site-uri de profil, găseşti tutoriale video pe YouTube, au apărut şi la noi câteva cărţi-cult despre acest fenomen (vei învăţa multe secrete citind două volume magnifice, "Născuţi pentru a alerga", de Christopher McDougall, socotită "Biblia alergătorilor" şi "Mănâncă şi aleargă", autobiografia ultramaratonistului Scott Jurek). Primele concursuri trebuie să fie cât mai abordabile pentru un începător - e bine să începi cu trasee mai uşoare, cât mai alergabile, mai puţin tehnice. Dacă îţi place, e natural să evoluezi de la o cursă la alta, dar dacă începi cu un obiectiv dur, vei pune o presiune enormă pe tine, iar un eşec va fi foarte greu de digerat. Iar când începi de jos, te bucuri mai mult de progresele pe care le faci. Alege o competiţie cât mai aproape de tine, în care să ajungi odihnit şi de care să te bucuri până la capăt. Înscrie-te cu câteva luni înainte, ca să fii sigur că prinzi loc la start şi ca să te poţi pregăti suficient. Pentru asta găseşti informaţii pe grupurile de trail de pe Facebook şi poţi comunica cu cei care au participat la astfel de competiţii.

Ce crezi că ar trebui să ştie un debutant în trail? Dificultăţi şi mici detalii cu care te-ai confruntat pe parcursul concursurilor şi despre care organizatorii vorbesc mai puţin.
Pentru un debutant, prima cursă e cea mai importantă, fireşte, dar el trebuie să se concentreze pe fiecare alergare, să fie perseverent şi să aibă răbdare, să nu vrea totul acum. Un indiciu important este plăcerea de a alerga - dacă nu se bucură de fiecare kilometru şi de fiecare zi de alergare, atunci ceva e greşit. De aici pleacă tot, apoi vin şi detaliile: din experienţa mea de alergare pot spune că un începător trebuie să aibă chiar şi iarna o sticlă umplută măcar pe jumătate cu apă, să aibă în buzunar un baton energizant, un gel sau o tabletă de glucoză, să aibă echipament adecvat, să se asigure că pleacă cu telefonul încărcat, să nu se aventureze singur în locuri izolate pe vreme nefavorabilă, să renunţe la căşti şi la ochelarii de soare dacă intră în pădure pentru că trebuie să vadă şi să audă perfect, să aibă o sumă modică de bani la el (sunt situaţii în care nu mai poate continua alergarea şi trebuie să iasă la o şosea ori pentru a-şi cumpăra ceva înainte sau după alergare) şi să nu uite să facă zgomot când străbate zone frecventate de animale sălbatice (mistreţi, urşi), să se verifice după alergarea în pădure dacă are căpuşe (eu am descoperit una înfiptă în picior). În afară de riscul de accidentare, unul dintre cele mai frecvente pericole îl reprezintă câinii de stână sau cei fără stăpân, sălbăticiţi în zonele pustii. Dacă nu pot fi evitaţi şi atacă agresiv, eu am o singură strategie extremă care întotdeauna a funcţionat, fără a susţine însă că e 100% sigură: îi înfrunt fără şovăire, alergând direct spre ei, urlând mai tare decât latră ei şi îi ţin la respect prefăcându-mă că iau o piatră de jos şi chiar o iau dacă o găsesc. Instinctul îi face să dea înapoi şi să se ferească. Când sunt mai mulţi, lucrurile se complică, pentru că devin mai curajoşi, esenţial e să nu fugi de ei şi să ai grijă să nu ajungă vreunul în spatele tău. În cei 6 ani de alergare, cred că m-au lătrat sute de câini, unii chiar foarte fioroşi, dar niciunul nu a reuşit să se apropie la mai puţin de un metru de mine. Dacă eşti singur şi nu te poate ajuta nimeni, faci orice ca să scapi teafăr dacă eşti atacat de câini – imiţi lătratul pe un ton gros şi agresiv, cât mai gutural (asta îi descumpăneşte puţin), alergi spre ei, te aperi cu pietre sau beţe, foloseşti sticla cu apă şi te prefaci că o arunci spre ei, în timp ce te îndepărtezi încet. Am alergat singur şi spre haite pe care nu le puteam ocoli, iar acestea au părăsit teritoriul înainte să intrăm într-o confruntare. Câinii sunt foarte inteligenţi şi trebuie să le arăţi că eşti stăpân pe tine şi că nu dai înapoi. Cu oamenii mi s-a întâmplat să am mai mult de suferit... N-ar strica să ai la tine şi un spray de autoapărare. Revenind la sfaturile pentru concursul propriu-zis, în timpul curselor, un începător trebuie să-şi dozeze efortul şi să reziste tentaţiei de a recupera pe zonele de plat timpul consumat pe urcare, să fie foarte atent la porţiunile de coborâre pentru că riscul de accidentare e mai mare, să stea cu ochii pe marcaje (la prima mea cursă, altfel foarte bine marcată, am reuşit să mă rătăcesc de două ori pentru că l-am urmat pe cel din faţa mea în direcţia greşită) şi să-şi ia câteva geluri şi apă ca să nu depindă doar de voluntari şi de punctele de alimentare. Dacă nu exagerează şi e atent la câteva lucruri elementare, pregătirea şi plăcerea de a alerga îl vor duce cu siguranţă la finiş.



Concurs: oglindă, oglinjoară, care este cea mai tare poveste din ţară? Spune-ţi păţania în ProSport şi îţi plătim taxa de înscriere la un concurs de alergare montană

Dacă sunteţi pasionaţi de drumeţii şi alergări pe munte, ProSport şi noua Mercedes-Benz Clasa X vă provoacă la un concurs care se va lăsa şi cu premii.

Dacă aveţi ce povesti de la o astfel de călătorie, atunci:
1. încărcaţi pe contul vostru de Facebook una sau mai multe poze de la evenimentul respectiv,
2. indexaţi postarea cu #Xtraaventura şi
3. puneţi linkul postării într-un comentariu pe forumul ProSport de la acest articol,
4. împreună cu textul în care vă relataţi păţania.

Cele mai frumoase 5 întâmplări&poze vor fi răsplătite: premiul va fi taxa de înscriere la unul din cele 10 evenimente de alergare montană despre care v-am povestit în acest articol. Regulamentul concursului îl puteţi citi aici.


Articolul de mai sus este realizat cu sprijinul Mercedes-Benz noua Clasa X: primul pick-up premium, care are ca atuuri robusteţea convingătoare, particularităţi impresionante în regim offroad, un design exterior de pick-up inconfundabil şi performanţe incontestabile. Tocmai de aceea Mercedes-Benz Clasa X este un susţinător desăvârşit al stilului de viaţă activ şi îi încurajează pe toţi cei care îndrăznesc să facă lucrurile diferit, să se distreze, dar să se şi bucure de beneficiile pe care sportul le aduce fiecăruia dintre noi şi, mai ales, să decopere natura.


CITEŞTE AICI PRIMA PARTE A ARTICOLULUI: CELELALTE 5 EVENIMENTE MONTANE DIN ROMÂNIA DE CARE TREBUIE SĂ ŞTII

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.