Caramavrov, despre România de Nord. „Coșmar de 73 de minute, vis de Europene”

Cât de prost am jucat și cât de bine a ieșit! Aș vrea să scriu că avem o națională frumoasă, că sunt semne care ne dau speranțe, că Iordănescu a schimbat ca prin minune fața echipei, dar nu este deloc așa. Ne-am chinuit cu o formație rudimentară, de Liga a III-a, ne-a fost frică de această trupă de alergători, de atleți care nu prea știu ei cu mingea, de această iederă verde care se agață de tine, de meci, de teren, de punctele puse în joc.

Irlanda de Nord ne-a hrănit coșmarul timp de 73 de minute, am revăzut parcă momentele groaznice din 1985, când aveam o echipă mai bună decât acum, dar când ne-am lovit de ghinion și de marele Jennings.

Generalul n-a făcut acte de eroism la revenirea sa sub steagul tricolor, a mers tot pe mâna lui Bogdan Stancu în atac, precum Pițurcă, a avut încredere în Pintilii, înecat în mediocritatea fotbalului arab. Pintilii doar că nu s-a îmbrăcat în verde! A dat mai multe pase pentru Lafferty și ai lui decât pentru Chipciu și Tănase. Dar știți ce a schimbat nea Puiu? Fundașul dreapta! Și ce-a făcut fundașul dreapta? A dat ambele goluri ale victoriei cu 2-0! Asta da inspirație de General, de selecționer al Generației de Aur, de mare antrenor, fost și actual.

Nu mi-a plăcut Torje, ca de obicei în ultima vreme, enervant până la exasperare cu centrările lui în primul adversar. De ce l-ai pus nea Puiu să bată cornere? Nu mi-a plăcut Tănase, pierdut în spațiu ca un cosmonaut în căutarea gravitației. Nu mi-a plăcut Chipciu, neputincios și inexpresiv ca un actor amator pus să îl joace pe Hamlet.

Au fost, din fericire, și fapte demne de remarcat. Siguranța lui Chiricheș, marginalizat inexplicabil de Tottenham, pofta ofensivă a fundașului înaripat Paul Papp, cel care a transformat, de altfel, coșmarul nostru într-un vis frumos, un vis de Europene. A mai fost, bineînțeles, dansul de categoria Elite al redescoperitului Sânmărtean și pasele-compas ale acestuia peste apărări, peste fundași găligani, peste o echipă întreagă, la punct fix, doar să o bagi în plasă.

România e o echipă modestă, cel puțin în stadiul ăsta și la timpul ăsta, dar important este că a ajuns în fruntea grupei și, probabil, nu va mai fi dată jos de acolo. Mergem la Euro, să vedem ce facem acolo.