"Kelong Kings: Mărturiile celui mai prolific aranjor de meciuri", cea mai controversată carte a momentului. Raj Perumal: "Am trucat meciuri la JO de la Atlanta". EPISODUL I

8 mai 2014 13500 afişări Comentează şi tu Mafia umbrelor
"Kelong Kings: Mărturiile celui mai prolific aranjor de meciuri", cea mai controversată carte a momentului. Raj Perumal: "Am trucat meciuri la JO de la Atlanta". EPISODUL I

"Numele meu este Wilson Raj Perumal, sunt un indian Tamil născut în Singapore". Pentru Interpol, identitatea bărbatului de 45 de ani nu mai este demult o necunoscută. De Wilson Perumal sunt legate aproape 400 de meciuri trucate în ultimele două decenii, la aproape toate competiţiile importante. Cu nonşalanţă, bărbatul crescut în vestul statului Singapore susţine că a reuşit să manipuleze rezultatele meciurilor de la Jocurile Olimpice, din preliminariile Campionatului Mondial sau din diferite ligi din Europa. 

În urmă cu patru ani, Wilson Raj Perumal a fost arestat în Finlanda, pe aeroportul micuţului oraş nordic Rovaniemi. În ţara aflată pe locul trei în topul celor mai puţin corupte naţiuni din lume, infractorul asiatic a reuşit să trucheze zeci de meciuri până să fie, în cele din urmă, reţinut de autorităţi. Între 2010 şi 2014, Perumal a avut doar câteva luni de libertate, a fost arestat la domiciliu în Ungaria şi, recent, a fost adus din nou în Finlanda. În aceşti ani de detenţie, într-o colaborare născută pe e-mail, Perumal le-a povestit detaliile activităţii sale jurnaliştilor de investigaţie Alessandro Righi şi Emanuele Piano. Aşa a ieşit cartea "Kelong Kings: Mărturiile celui mai prolific aranjori de meciuri", care, indiscutabil, are puterea de a-i schimba unui suporter percepţia asupra fotbalului. 

  • ProSport prezintă, într-un serial de patru episoade, cele mai interesante poveşti scrise în cartea publicată în urmă cu o săptămână de Wilson Raj Perumal şi de cei doi jurnalişti de investigaţie
  • Primul episod descrie drumul lui Perumal de la parior înrăit şi aranjor al unor meciuri de amatori până la complice la trucarea partidelor de la Jocurile Olimpice de la Atlanta, din 1996
  • Anumite nume sau locaţii au fost schimbate la cererea lui Wilson Raj Perumal, cel care "nu îşi doreşte să facă rău"
  • Echipa preferată a lui Perumal este Manchester United, iar idolii săi au fost Diego Maradona, Gică Hagi şi Johan Cruyff

Atunci când m-au arestat în Finlanda, probabil că s-au gândit că o să fie o poveste clasică: l-am prins, îl trimitem în Singapore şi cinci ani nu mai iese din închisoare. Nu s-au gândit niciun moment că trucarea de meciuri o să fie descoperită. Nu s-au gândit niciodată că Poliţia îmi va căuta în telefon, în laptop şi în celalte lucruri
Wilson Raj Perumal 


Parior înrăit, la 19 ani Wilson Raj Perumal truca primul meci de fotbal pentru a se răzbuna pe "bătrânii chinezi, pariori şi bookmakeri, care îşi făceau veacul într-un colţ de tribună la stadionul Jalan Besar şi care se hrăneau cu veniturile noilor veniţi". Cel puţin la nivel teoretic, pariurile erau ilegale în Singapore atunci, la începutul anilor 90', dar pe piaţa neagră se putea paria orice. "Într-o zi, după o pierdere grea mi-am spus <<Ok, nenorociţilor, dacă vreţi să vă jucaţi cu mine, atunci hai să ne jucăm>>. Eu jucasem fotbal la nivelul ligilor inferioare şi în turnee de şapte contra şapte. Asta însemna că aveam suficienţi prieteni încât să fac două echipe. Am închiriat stadionul de la Consiliul Local cu două săptămâni înainte: 180 de dolari singaporezi pentru două ore de joc în nocturnă. Am invitat 32 de prieteni pe care i-am împărţit în două echipe. Fiecare om avea promişi 50 de dolari pentru participare. Cum Singapore e un oraş mic, dacă sunai la ziarul local să îi anunţi că va avea loc un meci de fotbal, aceştia publicau, pe gratis, informaţia în coloana <<Evenimentele zilei>> a doua zi. Am inventat un nume pentru o Cupă şi am făcut publicitate finalei în ziarul local. Pentru a face scenariul cât mai credibil, am spus că este finala unui turneu între echipele de fotbal ale unor lanţuri de fast-food-uri. Am făcut rost şi de un arbitru, adică de un prieten căruia i-am cumpărat echipament, fluier şi cartonaşe şi am pornit treaba".


De ce am început să pariez? Hai să ne uităm un pic la Tiger Woods, un om care avea tot ce şi-ar putea dori: o familie frumoasă şi un cont generos la bancă. Dar, cu toate astea, stătea în casino toată noaptea, la masa de blackjack. Oamenii au nevoie de senzaţii tari, indiferent cât de mulţi bani au. Unii vor doar bani. Până la urmă, cine nu-şi doreşte să conducă o maşină scumpă sau să stea într-o casă frumoasă?
Wilson Raj Perumal


Sistemul rodat prin care bookmakerii ilegali aflau de meciurile jucate pe stadionul Jalan Basar s-a pus în mişcare şi la ora partidei toată lumea era pregătită. Pariorii, bookmakerii şi cel care avea să profite la maximum: Wilson Raj Perumal. Echipa îmbrăcată în roşu a atacat toată prima repriză şi, până în pauză, a reuşit să înscrie de trei ori fără să primească gol: "Atunci când, la pauză, m-am oferit să pariez pe victoria echipei în alb, toată lumea a sărit să-mi ofere cote cât mai mari sau să parieze cât mai mult împotriva mea. În 15 minute am acumulat pariuri de 15.000 de dolari singaporezi, o sumă uriaşă pentru un meci de amatori". Ceea ce bookmakerii chinezi nu ştiau era că, în timp ce ei să grăbeau să profite de aparenta naivitate a lui Raj Perumal, jucătorii îşi schimbau tricourile între ei. Cei mai buni treceau la echipa aflată în dezavantaj, iar cei slabi la formaţia care conducea cu 3-0. "S-a terminat 4-3 pentru echipa în alb şi, atunci când arbitrul a fluierat finalul, nenorociţii ăia şi-au dat seama că au fost păcăliţi". Paradoxal pentru o activitate ilegală, piaţa neagră de pariuri din Asia se bazează pe încrederea pe care pariorii o au în bookmakeri şi invers. Un pariu neonorat, indiferent de situaţie, duce la pierderea credibilităţii. "După meci, deşi aranjamentul a fost clar, nu au existat proteste. Au simţit că i-am tras pe sfoară, dar nu puteau dovedi asta. Au pierdut şi au plătit. Dacă nu achitau pariurile şi-ar fi pierdut din capitalul de încredere şi lumea ar fi spus: <<Ce faceţi, pierdeţi şi nu plătiţi?>> şi nu ar mai fi pariat cu ei niciodată". 


Dacă sunt păcălit, atunci e vina mea că ţi-am permis să faci asta. Aşa percepem noi trucarea de meciuri. Aranjamentele existau în Singapore în acea perioadă şi la un nivel mult mai mare. Toată lumea ştia asta, nu era ca şi cum nu ar mai fi văzut un blat până atunci
Wilson Raj Perumal


PRIMUL JUCĂTOR CUMPĂRAT:  MICHAL, VEDETA DIN CEHIA

"În perioada aceea aranjam meciuri în campionatul firmelor şi alte competiţii minore, fără importanţă. Din când în când, mai ales atunci când eram falit, mai făceam câte un meci-fantomă. Schema asta mi-a mers de vreo 10-15 ori", îşi rememorează Perumal tinereţea ca aranjor de partide de fotbal. În scurt timp, cel care acum este socotit drept unul dintre oamenii de bază ai mafiei pariurilor avea să treacă la un alt nivel. Oamenii implicaţi în lumea pariurilor ilegale îi făcuseră accesul în cercurile înalte, iar unul dintre cei mai importanţi oameni pe care i-a cunoscut în acea perioadă a fost Pal, un membru al triadei Ang Soon Tong care controla mai multe echipe participante în Cupa Malaeziei. "Un lăudăros, fără pic de respect pentru cei din jur. Pal era genul de om care îţi intra în casă şi încerca să-ţi fure femeia de sub nas. Într-o zi, cineva mi-a spus că devenise <<Dato>>, un titlu onorific acordat figurilor respectabile din Malaezia, un fel de diplomă de doctorat. <<Doctor Pal>>, repetam atunci când am auzit. Idiotul nu ştia nici măcar să ducă alfabetul de la A la Z". 

Intrat în anturajul celor mai importanţi aranjori, Perumal a început să corupă jucători de top din Singapore şi Malaezia. Primul fotbalist de calibru a fost cehul Michal Vana, de 29 de ani: "Era un jucător de calitate. Putea, cu uşurinţă, să dribleze şase-şapte oameni. În Europa, acesta jucase la Slavia Praga, apoi s-a transferat în Malaezia, la Sbah FC şi, în final, a venit în Singapore, la Geylan International FC. În momentul în care l-am văzut jucând pentru prima oară m-am întrebat <<Cum dracu' de a ajuns ăsta aici la cât de bun e?>>". 


În paralel cu meciurile pe care le aranjam în ligile de amatori, pariam pe competiţiile puternice din Europa: Premier League, Champions League şi aşa mai departe. Banii pe care îi făceam din meciurile aranjate îi pierdeam, de obicei, pe Premier League. Gamblerii nu sunt puşi pe economisit, noi doar pariem la nesfârşit
Wilson Raj Perumal


Pentru a intra în graţiile fotbalistului, Perumal a aplicat cea mai facilă metodă din manualul aranjorilor de meciuri: "Fotbaliştii sunt afemeiaţi, întotdeauna ocupaţi cu femeile şi cu antrenamentele. Cluburi de noapte, femei şi fotbal, asta e toată viaţa lor. Eu frecventam acelaşi club cu Michal şi, într-o seară, am întins năvodul cu o simplă întrebare <<Cum ar fi dacă ţi-aş da bani să câştigi meciurile?". Fotbalistul a fost interesat imediat de oferta lui Perumal şi, în scurt timp, între cei doi oameni veniţi din lumi atât de diferite exista o relaţie de afaceri. Asiaticul dezvăluie în cartea sa modul în care îi transmitea, în timpul meciurilor, instrucţiuni jucătorului corupt: "Geylan juca în sferturile de finală ale Cupei Preşedintelui împotriva echipei Poliţiei. La retur i-am spus <<Ok, uite ce vreau să faci: în timpul primei reprize iei pulsul echipei, vezi cam cât de tare e, dar nu faci nici cel mai mic efort să dai gol. La pauză, o să-ţi spun ce pariez. Nu o să îţi strig "Hei, Michal, am nevoie de două goluri", ci o să spun "Hai, Geylan, hai să dăm două goluri!". 

Perumal a schimbat strategia în timpul jocului, iar la pauza meciului fotbalistul corupt avea să afle că echipa sa trebuie să marcheze de trei ori: "Michal s-a uitat la mine cu o expresie care spunea <<Trei goluri?! Tu crezi că sunt Superman?!>>. Meciul lui Geylan s-a terminat doar 2-0, iar fotbalistul avea să-şi pregătească scuzele pentru întâlnirea cu aranjorul său: "Ne-am întâlnit într-un club de noapte şi mi-a spus că i-a fost imposibil să dea trei goluri într-o repriză. Am început să râd şi i-am spus că aveam nevoie de doar două, dar că am vrut să-l motivez". 


Atunci, pentru prima oară în viaţa mea, am auzit un jucător care-mi cere să pună şi el pariuri. Era, de departe, cel mai inteligent jucător pe care l-am întâlnit
Wilson Raj Perumal


Relaţia lui Perumal cu fotbalistul european a fost întreruptă în scurt timp, atunci când acesta din urmă a fost cumpărat de un aranjor mult mai puternic: Pal. Lucrurile nu aveau însă să se termine cu bine pentru cehul intrat în mafia pariurilor din Asia. Transferat cu ajutorul influenţei aranjorului la o echipă mult mai puternică, Singapore Lions, Michal Vana a continuat să îşi joace rolul perfect până la finala Cupei Malaeziei din 1994 pe care formaţia sa a câştigat-o cu 4-0 în faţa celor de la Pahang FA. "Pentru a nu avea probleme, Pal avea jucători de la ambele echipe. La cinci zile după acel meci au început arestările! Unul dintre cei reţinuţi a fost Michal, Pal a fost şi el arestat". 

Finalul aventurii lui Michal Vana în fotbalul corupt din Singapore este unul incredibil: din închisoare, Pal i-a plătit unui important om din Poliţia din Singapore un milion de dolari singaporezi pentru a-i achita cauţiunea fotbalistului său. Vana a fost eliberat, dar rămânerea sa în Asia ar fi reprezentat o problemă pentru grupul de aranjori. În miez de noapte, mijlocaşul ceh a fost scos ilegal din Singapore, "cu o barcă sau ceva de genul ăsta a ajuns în Indonezia. Atunci toţi au răsuflat uşuraţi, mai rămânea ca Michal să fie urcat într-un avion şi trimis în Europa", povesteşte Perumal. Planul aranjorilor avea o singură hibă. Una amuzantă pentru cititor: "Din Indonezia, Michal trebuia să se urce într-un avion cu destinaţia Sofia, doar că idioţii au uitat că toate cursele spre Europa care pleacă din Indonezia fac escală în Singapore. Avionul lui Michal a aterizat în Singapore şi pasagerii au fost transportaţi în altă aeronavă. Potrivit lui Michal, unul dintre stewarzi l-a recunoscut atunci când a ieşit din terminal - Michal era un star în Singapore de când a fost dat dispărut - dar nu a zis nimic. Odată ajuns în Europa, Michal s-a întors acasă, la Praga". 

ARANJAMENTELE DE LA JO DE LA ATLANTA

"Cu câteva milioane de dolari în buzunare, am zburat la business class spre Statele Unite să aranjăm Jocurile Olimpice de la Atlanta, din 1996. Eu, Pal, <<Unchiul>> şi un prieten indonezian-chinez al său pe nume Ronnie", povesteşte Perumal în cartea sa. Pal fusese eliberat din închisoare de puţin timp şi, cum aproape toată averea îi fusese confiscată de autorităţile din Singapore, a trebuit să împrumute bani pentru a-şi pune în aplicare planul de a truca meciuri la una dintre cele mai importante competiţii din lume. Perumal, care la Atlanta a avut doar un rol secundar, rememorează metodele prin care asiaticii au reuşit să se infiltreze în elita sportului mondial: "Eu am ajuns în New York şi m-am întâlnit cu Pal la hotelul Holiday Inn, acolo unde era cazată naţionala Tunisiei. Am încercat să mă apropii de câţiva jucători tunisieni atunci când Pal a venit la mine şi mi-a spus să stau liniştit că <<Unchiul>> a rezolvat treaba. El avea această abilitate de a convinge oamenii foarte repede. Treaba mea era să contactez şi să conving jucătorii, dar <<Unchiul>>, care venise cu o zi mai devreme, se ocupase de treaba asta. Reuşise să aibă de partea lui oamenii din apărarea Tunisiei şi a început să facă afaceri cu ei". Primul meci pe care Perumal susţine că jucătorii Tunisiei l-ar fi aranjat a fost împotriva Portugaliei, pe care africanii l-au pierdut cu 2-0: "În minutul 67, un portughez a tras de la mare distanţă, dar portarul s-a aruncat în direcţia greşită. L-am sunat pe Pal de la stadion: <Trebuie să le dai băieţilor ăstora o primă, câteva mii de dolari în plus, pentru devotament. Au făcut o treabă perfectă, dacă nu erau ei, nu încasam nici măcar un cent". 

În Statele Unite, grupul de aranjori venit din Asia urmărea fiecare mişcare a echipei Tunisiei: "Ziua următoare ne-am mutat în Birmingham, Albama, acolo unde Tunisia juca împotriva Statelor Unite. Americanii nu erau foarte puternici şi băieţii noştrii încercau din greu să primească acele două goluri de care noi aveam nevoie. Cred că <<Unchiul>> reuşise să cumpere încă un fotbalist pentru că, printr-un efort admirabil, au reuşit până la urmă să piardă la două goluri diferenţă. Nu ştiu de ce nu ne-am implicat şi la ultimul meci al Tunisiei, cel cu Argentina". 

Competiţia de fotbal de la JO de la Atlanta, din 1996, a fost câştigată chiar de naţionala Nigeriei, cea pe care Perumal şi grupul său de aranjori din Asia a încercat să o corupă

Odată încheiate socotelile cu băieţii din naţionala Tunisiei, aranjorii au pus ochii pe o altă echipă, tot din Africa. Aceste formaţii au fost, de-a lungul timpului, ţintele preferate ale celor care trucau meciuri pentru pariuri. Motivul este unul simplu: jucătorii fără cotă din ţări sărace erau mult mai uşor de corupt. "Ne-am mutat în Miami, Florida, acolo unde Pal voia să aranjeze meciul Brazilia - Nigeria. M-a trimis pe mine în Satul Olimpic în care era cazată naţionala Nigeriei unde am şi reuşit să stau de vorbă cu jucătorii. Le-am spus <<300 de mii de dolari sunt ai voştri dacă pierdeţi cu Brazilia>>. Până să elaborăm planul de acţiune, un ofiţer de securitate a venit la mine şi mi-a cerut actele. Cum nu le aveam la mine a trebuit să părăsesc locaţia. Cu toate astea, Pal nu a renunţat la idee şi a luat legătura cu un oficial din delegaţia Nigeriei care susţinea că poate aranja meciul". Asiaticii aveau nevoie de o înfrângere la două goluri diferenţă a Nigeriei, dar rezultatul final, 2-1 pentru Brazilia, le-a încurcat pariurile şi le-a provocat şi o altă pagubă importantă, 100 de mii de dolari pe care îi plătiseră în avans nigerienilor. 

Ultima tentativă de corupţie la J.O din 1996 a fost cu portarul mexican Jorge Campos, susţine Perumal. Dacă naţionala Nigeriei s-a dovedit a fi nesigură pentru aranjori, aceştia au decis să încerce cu selecţionata Mexicului: "Campos a fost de acord să vină la noi în cameră să stăm de vorbă. Eram eu, Pal şi Ronnie. Aceeaşi ofertă: 300 de mii de dolari dacă pierdea meciul cu Nigeria. <<Scuze, nu sunt interesat. Nu mă bag în astfel de afaceri>>, ne-a spus. La câteva minute după ce a plecat din camera noastră, la uşă ne-am trezit cu cinci agenţi de securitate mexicani <<Ştim cine sunteţi şi cu ce vă ocupaţi. Plecaţi de aici sau chemăm poliţia>>. Ne-am luat lucrurile şi am plecat cât de repede am putut".


Afacerile noastre la Atlanta s-au terminat odată cu refuzul lui Campos. Datorită priceperii <<Unchiului>> pot să spun că ne-am descurcat destul de bine
Wilson Raj Perumal


  • Comitetul Internaţional Olimpic a reacţionat imediat la informaţiile furnizate de Wilson Raj Perumal despre meciurile care ar fi fost aranjate la J.O. de la Atlanta, din 1996. Conform CIO, nu au fost găsite dovezi care să indice faptul că aceste meciuri au fost aranjate şi toate persoanele care pot furniza informaţii despre aceste cazuri sunt rugate să iasă în faţă
http://www.prosport.ro/fotbal-intern/mafia-umbrelor/kelong-kings-marturiile-celui-mai-prolific-aranjor-de-meciuri-cea-mai-controversata-carte-a-momentului-raj-perumal-am-trucat-meciuri-la-jo-de-la-atlanta-episodul-i-12597832
12597832
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Un gigant american cu afaceri de zeci de miliarde de dolari vine în România. Actele vor fi semnate săptămâna viitoare. Oraşul ales pentru investiţie