Viaţa cu Levi! Ce le cere jucătorilor pentru a împlini "pohta" lui Becali: "tiki-taka Barcelona"

În general, în ultima vreme, fotbalul românesc are parte de campioane cu jucători care aleargă 90 de minute în stil de sprinteri, organizare dusă la extrem şi urcatul adversarilor pe garduri. Clişeul cu "fotbaliştii români sunt tehnici" începe să nu mai fie de actualitate, iar Roni Levi exact asta pare că vrea să schimbe la Steaua.

În general, pare mai taciturn decât Piţurcă. Râde rar, nu prea glumeşte, doar stă atent la execuţiile fotbaliştilor săi. Iar atenţia lui distributivă e de agent Mossad, la ultimul antrenament pedepsindu-l pe Toşca cu câteva flotări după ce a văzut cu coada ochiului o gafă, deşi era cu spatele la grupa în care se pregătea juniorul. Se plimbă tot timpul printre ei, le aruncă din când în când câte un "bravo" şi îi ceartă doar din priviri. Să nu credeţi însă că e vreun satrap! Momentan, doar doreşte să-i cunoască la perfecţie şi să le ştie fiecare parametru, mai ales tehnic. Jucătorii îl apreciază tocmai pentru că nu se plictisesc la antrenamentele lui, cu jocuri tematice şi diversificate, şi pentru că aplică ideea pe care mulţi tehnicieni o laudă doar la nivel declarativ: alergatul cu mingea la picior.

"Calmaţi-vă, gândiţi şi fiţi relaxaţi!"
Cele trei lucruri scrise mai sus sunt cuvintele pe care le repetă aproape obsedant, în limba română, jucătorilor săi. Acel celebru "dă şi du-te" care a făcut carieră în fotbalul românesc în ultimii ani nu există la el. "E fotbal, gândiţi!", le spune mereu când îi vede că încearcă să scape de minge prea repede. Urăşte pasa "la alibi", pe care doreşte să o desfiinţeze şi chiar pare că e pe drumul cel bun. Iar tacking-urile sunt mult mai puţin apreciate şi lăudate decât o schimbare de direcţie sau o pasă inteligentă. Nu există şedinţă de pregătire la care să nu facă un joc pe teren scurt, iar "morişca" de pase care a făcut celebră Barcelona lui Guardiola e implementată încet-încet.

Mai ales că le cere oamenilor săi un control impecabil al balonului şi, de exemplu, l-a certat pe Dorinel Popa, care şi-a depărtat prea mult mingea în alergare. Meme Stoica e umbra lui şi cei doi se consultă din când în când la antrenamente. Se chinuie să înveţe româna şi îi pune pe cei din staff să-i traducă orice aude în limba noastră. Cam ăsta e portretul tehnicianului pe care fotbaliştii încep să-l îndrăgească pentru felul în care îi pune la muncă. Ceea ce nu prea există în Liga I...