Împrumutat iniţial doar pe durata stagiului militar, Marius Popescu a fost la un pas de a fi transferat definitiv la CFR, de unde a scăpat cu ajutorul tatălui său.

Regimul de semi-profesionism în care se juca înainte de ’89 nu-i scutea nici pe cei mai cunoscuţi fotbalişti de stagiul militar. Când atacantul lui „U” de la finalul anilor ’80, Marius Popescu, a primit ordin de încorporare, acesta a decis să treacă la Steaua CFR pentru a rămâne în Cluj. Echipa feroviară făcuse fuziunea cu formaţia Armatei, iar jucătorii puteau să efectueze stagiul militar în regim sportiv. „Aşa era atunci. A fost o soluţie de compromis. Decât să fi jucat la Steaua sau în altă parte, am preferat să rămân în oraş. Era singura soluţie prin care puteai continua activitatea de fotbalist. Decât să merg să culeg stuf sau porumb, mai bine la CFR”, povesteşte Marius Popescu.

Problemele au apărut când s-a încheiat perioada celor şapte luni de armată. Sandu Matei, secretarul general al clubului feroviar, în acel moment, recunoaşte în cartea „100% CFR” că a încercat să prelungească contractul lui „Papi” fără voia acestuia. Tatăl lui Marius Popescu şi fratele acestuia l-au ameninţat cu bătaia însă pe oficialul „ceferist“ şi în cele din urmă atacantul s-a reîntors la „U” Cluj.

„Exista atunci un decret prin care puteai fi legitimat la echipa la care îţi satisfăceai stagiul militar. Ei au încercat să-mi prelungească angajamentul, dar am avut noroc cu Sorin Bagiu, care a înregistrat împrumutul la federaţie”, îşi aminteşte Marius Popescu.