„Rusescu poate califica Steaua!”** Ultimul marcator stelist la Londra merge pe mâna golgheterului Ligii 1

*Zaharia (35 de ani) e antrenor secund și jucător la Săgeata Năvodari (loc 3 în seria I din Liga a 2-a)

*Din postura atacantului cu talie (1,90 m), Dorel spune cum pot fi depășiți Terry (1,87 m), Luiz (1,89 m) sau Cahill (1,89 m)

13 decembrie 2007. Ultimul meci din grupa H a Ligii Campionilor pentru Steaua se joacă pe Emirates. Se termină 2-1 (2-0) pentru Arsenal, iar echipa lui Marius Lăcătuș încheie pe 4, cu un singur punct. Ce rămâne? Un gol în cel mai pur stil britanic. De pe flancul stâng, Lovin pune mingea pe fruntea lui Dorel Zaharia (min. 69) și atacantul intrat de doar cinci minute face inutil plonjonul lui Jens Lehmann. Marcase dintre doi plăvani pierduți pe drum: Senderos și Traore.

Prin golul său, Dorel încărca un vagon de speranță pentru un egal care nu mai avea să vină vreodată. Prin golul său, același Dorel, ultimul stelist marcator în Londra, îi predă ștafeta, la o distanță de șase ani, atacantului care va avea joi o misiune similară. La 12 km de Emirates, dar pe Stamford Bridge, mingea va fi pe șiretul lui Raul Rusescu, fostul coleg al lui Zaharia din atacul cu care Urziceni promova în 2006.

Salut, Dorel! De ce ești mai atras? De meseria de antrenor sau înclini spre continuarea carierei de jucător?
Deocamdată pot să mai joc la Săgeata, dar în cazul în care se ivește o oportunitate, nu neapărat din Liga I, sunt tentat și de banca tehnică. În Liga a II-a nivelul este destul de scăzut, din cauza problemelor financiare care au dus la retragerea mai multor echipe (n.r. – 4: Alba Iulia, Voința Sibiu, Callatis, FCM Bacău). Eu cred în continuare în fotbalul constănțean, iar exemplul Viitorului, al lui Hagi, arată că se face ceva serios aici, iar Constanța poate fi în continuare o rampă spre fotbalul mare.

În care până de curând ai fost și tu. Cât îl poate ajuta pe un fotbalist în carieră și în viață o perioadă petrecută la Steaua?
Pentru mine a fost cea mai frumoasă perioadă ca fotbalist, iar faptul că am pus și eu umărul la campania de calificare în grupele Champions League (n.r. – 2007-2008) însemnă enorm. La Steaua trebuie să fii în primul rând puternic psihic, pentru că cerințele sunt foarte mari. Din partea antrenorului, suporterilor și patronului. Iar această apăsare poate afecta evoluția ta din teren.

În 2007 reușeai să înscrii pe Emirates, împotriva lui Arsenal. Continuă tu de aici…
Pentru mine a fost ca o descătușare. Eram într-o perioadă în care aveam nevoie de un asemenea gol care să-mi permită continuarea carierei la nivelul Ligii întâi. Pentru echipă n-a fost de prea mare importanță, pentru că n-am mai reușit să egalăm, dar faptul că am punctat pe un stadion fabulos mi-a dat aripi. Noua arenă abia se inaugurase, iar eu am fost printre primii jucători ai unei echipe din străinătate care avea să puncteze în casa lor.

„Nu vor intra timorați pe gazon”

Nu ți se pare că din punct de vedere valoric Steaua de atunci era peste cea actuală?
Comparații se pot face oricând. Atunci erau jucători extrem de experimentați, precum Rădoi, Goian, Ghionea, Dică sau Neaga, dar acum antrenorul le-a insuflat unor jucători la prima vedere lipsiți de o experiență internațională vastă o dorință mare de perfromanță. Oricum, și jucătorii echipei actuale posedă reale calități.

De ce sau de cine să se teamă Steaua în Londra?
De nimeni și de nimic. Nici măcar de atmosfera făcută de fanii britanici. Mi-aduc aminte că fair-play-ul guverna și pe Emirates și așa cred că se va întâmpla și cu Chelsea. Nu e cazul și nici nu cred că jucătorii Stelei vor intra timorați pe gazon.

Ai văzut meciul de duminică, Manchester – Chelsea (2-2)?
Da.

Și nu ți se pare, ținând cont de forța ofensivă arătată în partea doua, că pentru Chelsea va fi o floare la ureche să-și asigure calificarea joi?
Chelsea are în componență fotbaliști de mare valoare, creativi, cu un potențial tehnic imens, care aduc varietate în jocul echipei atunci când nu te aștepți. Soluția pentru a le contracara jocul derivă dintr-o concentrarare la maximum! 90 de minute! Pentru că ai văzut ce s-a întâmplat la meciul cu Manchester după ce a intrat Hazard (n.r. – m.52). Dacă Steaua înscrie un gol pe Stamford Bridge, calificarea e asigurată.

Steaua, fast and furious!

Cine anticipezi că ar putea marca?
Mmmh, sincer? Tot Rusescu! Pe Raul îl cunosc foarte bine, pentru că am fost colegi la Unirea Urziceni (n.r. 2005-2006, când echipa a promovat în Liga I). Rusescu e tipul de atacant veritabil, care punctează atunci când te arde buza mai tare, iar statistica demonstrează această realitate. Nu îi va fi ușor, dar important e să fie sănătos.

Totuși, în fața lui se vor afla fundași centrali de calitate, titulari sau foști titulari – cazul lui Terry – în națională. Cum crezi că pot fi depășiți Luiz, Terry sau Cahill?
Așa este, toți trei sunt puternici, masivi și au o prestanță câștigată prin evoluții sigure în fața unor atacanți de clasă. Dar eu susțin că astfel de fundași centrali pot fi depășiți în viteză, în duelurile unu la unu, cu mingea la firul ierbii, pe ultimii 20 de metri. Aici se poate face diferența. Și înclin să cred că Steaua are capacitatea de a valorifica asemenea situații.

Ce i-ai trasmite lui Rusescu înaintea meciului?
I-aș spune că eu am reușit să marchez în Londra și acum e rândul lui. Pentru că, dacă el va marca un gol pe Stamford Bridge, nu cred că Steaua ar mai putea rata calificarea.

După ce au promovat în Liga I cu Unirea, Zaharia a ajuns la Gloria Bistrița, iar Rusescu la Dunărea Giurgiu

STEAUA cu Arsenal:

Zapata – Emeghara, Goian, Rada, Neșu – Neaga (Zaharia’65), Lovin, Ov. Petre, Cristocea (Surdu ’57) – Dică, Badea (Golanski ’80). Antr.: Marius Lăcătuș