Londra refuză muncitorii, dar acceptă fotbaliștii

Cele mai recente conexiuni româno-britanice nu se regăsesc în fotbal, ci au influențe în lumea politicii internaționale. Începutul de an a adus între cele două țări un scandal lansat de la Londra și menit să lovească în imaginea muncitorilor români și bulgari sosiți în Anglia pentru a munci. Pe scurt, britanicii s-au temut să le acorde permise românilor și bulgarilor, iar de aici a urmat un întreg lanț de atacuri diplomatice între București și Londra.

Fotbalul, cu brațele deschise

Pentru englezi, problematica extracomunitarilor tinde spre cote maxime și abateri de la principii, atunci când vine vorba de fotbal, sportul inventat de englezi, adoptat și dezvoltat mai târziu de întregul mapamond. Revoluția fotbalului englez de la începutul anilor 90 a adus în prim plan infuzia de fotbaliști străini în primul eșalon. Este și cazul lui Chelsea, club care a devenit între timp o adevărată multinațională, dar care a avut la bază două puncte de răscruce. Primul a avut loc în 1995, atunci când au fost transferate nume importante la acea vreme, precum Ruud Gulit, Vialli sau Dan Petrescu. Al doilea moment de însemnătate pentru clubul britanic l-a constituit cumpărarea de Roman Abramovici, din 2003, cea mai importantă performanță cu rusul patron fiind câștigarea ediției precedente a Ligii Campionilor.

Steliștii, rezultate cu români

De cealaltă parte, strategia Stelei din ultimele două sezoane a fost una total contrară, politica patronatului fiind concentrată pe aducerea de jucători români din campionatul intern, noua gândire fiind una de succes, mai ales dacă e să ne raportăm la evoluția roș-albaștrilor din acest sezon. Chiar și așa, eterna criză de care steliștii se plâng în ultimii ani, de fundași de bandă și vârfuri de careu, i-a făcut pe coducătorii Stelei să se orienteze către piața internațională. Astfel, în acest moment în lot sunt doar cinci stranieri, de trei ori mai puțini față de formația din Londra.