Dinamo a fost eliminată din turul al treilea al Europa League, după 0-3 pe San Mames cu Athletic Bilbao, și 1-1 pe Național Arena, în timp ce elevii italianului Devis Mangia, fotbaliștii de la CS U Craiova, părăsesc și ei competiția în urma unui dublu eșec cu AC Milan, 0-1 la Severin și 0-2 pe San Siro. După o evoluție letargică în Ucraina, Astra Giurgiu părăsește pe ușa din dos EL, 0-0 și 0-1 cu Oleksandria. România rămâne cu FCSB în play-off-ul Ligii Campionilor și cu Viitorul în play-off-ul Europa League. ProSport îți prezintă mai jos 10 lucruri după meciurile de aseară.
1. Diferența de valoare dintre o echipă care pierde sezonul trecut pe teren propriu doar în fața lui Real și Barcelona și o formație cu ștaif din Liga 1 e mare, iar cauzele crudei realități le puteți scrijeli pe o hârtie în 90 de secunde. Însă erorile individuale ale fundașilor laterali de la Dinamo nu au nicio justificare. Dinamo nu numai că a resimțit lipsa raidurilor la învăluire ale lui Romera și Filip, dar a și pătimit în defensivă din cauza unor erori de începători. Mai mereu aflați în contratimp, căpitanul lui Dinamo și omul care joacă pe postul lui Contra au și tratat cu superficialitate ofensiva bascilor, au și părut nepregătiți fizic. Din flancuri s-au născut cele mai periculoase acțiuni, iar Ziganda a simțit culoarele. Toate acțiunile din benzi au fost menite să-i uzeze pe Filip și Romera.
2. Contra a mizat pe doi atacanți și s-a trezit sufocat la mijloc. Rivaldinho și Nemec pot dialoga în Liga 1. Doar în Liga 1. Își anticipează unul altuia mișcările, se găsesc pe poziții viitoare. Pe San Mames au fost ca soarele și luna. Nu s-au întâlnit niciodată. Unica fază ofensivă care l-ar fi făcut până și pe Lupu, aflat în tribune, să aplaude și să se adreseze cu „Să vă spun ceva!” s-a consumat pe final de meci. A fost opera lui May Mahalangu, care a slalomat spre poarta bascilor și a tras cu sete, în stil Dorin Mateuț. Atât.
3. Declarația lui Cosmin Contra. Un fotbalist de clasă, care transmitea forță pe teren, actualul antrenor din Șoseaua Ștefan cel Mare a frapat mereu prin sinceritatea lui de bănățean. Intrat deja în clubul antrenorilor români valoroși, cu un mare potențial, Guriță identifică, de regulă, obiectiv cauzele unui eșec. La finalul partidei de pe San Mames a găsit însă cea mai slabă expicație din cariera sa de antrenor: „Am jucat împotriva uneia dintre cele mai bune echipe din lume!”
4. Cu ce rămâne Dinamo. Dacă pe Național Arena și pe San Mames s-ar fi aflat câte o masă de jurizare ca la patinaj artistic sau gimnastică, atunci Rivaldinho ar fi câștigat duelul cu marcatorii urmașilor lui Julen Guerrero sau Joseba Etxeberria. Și poate că și fanii câinilor ar fi luat note mai mari în fața simpaticilor suporteri basci îndrăgostiți de berea de pe Lipscani. Oficialii lui Dinamo au un singur motiv să-și ridice colțurile gurii. Au revenit în Europa. Dar au pierdut la scor de neprezentare. Ca să nu te faci preș în fața marilor echipe din Primera și să nu te mulțumești doar cu șansele firave la titlul în liga lui Gino, ești obligat să investești. Mingea e la Negoiță. Cu ce mai rămâne Dinamo din dubla cu Athletic. Odată o forță la nivel de juniori, Dinamo a avut în teren un singur jucător care a trecut strada spre echipa mare prin curtea clubului: Nedelcearu. Oponenta sa, Bilbao, a beneficiat de un nucleu consistent de jucători crescuți în spiritul echipei. Numai Ziganda, fost vârf al echipei în anii ’90 și fost antrenor al echipei secunde, le-a cizelat tehnica la vreo șase.
5. Marele Milan. Nu! Milanul și-a pierdut penajul ca un păun în ultimii ani. E departe de anvergura echipei care domina fotbalul european în diferite perioade ale ultimelor trei decenii, iar pe locul din vestiar al lui Gullitt, Donadoni, Savicevici, Boban sau Ronaldinho stau acum jucători care pot fi anihilați. La Severin, elevii lui Mangia au avut atitudine, n-au suferit la capitolul mentalitate, pe San Siro și-au fixat ținte mici. Mangia și Popescu au uitat să le pună filmul de pe Olimpico în care au jucat Dubarbier, Culio și Trică sau caseta din Milano, cu Inter vs Vasluiul lui Porumboiu, Sânmărtean, Varela, N’Doye și Șumudică. Oltenii nu aveau nimic de pierdut, cota le putea crește consistent. Au arătat însă teamă, lipsă de vitalitate și o absență a bucuriei de a trăi fotbalul. Meciul cu Milan nu a făcut altceva decât să le zădărniceacă ascensiunea.
6. Marketing isteț de nota 9 spre 10, realizările Leilor – nota 4 spre 5. Imaginea în sport e primordială, dar simțul măsurii e o calitate care uneori lipsește pe toate palierele fotbalului românesc. Mesajul împrăștiat de olteni înaintea partidei de pe San Siro a fost centrat pe ideea „Craiova, prima echipă din Europa!”. Nimic nepotrivit până aici. Însă îndemnul motivațional se plia poate pe dăruirea, inspirația și valoarea Universității din urmă cu 26 de ani, a lui Badea, Săndoi, Ștefan Stoica, Craioveanu și Gane, nicidecum pe capacitatea de exprimare în teren a echipei lui Mangia. Extrem de fragile, firele de legătură dintre Universitatea și CS U au fost generate joi, 3 august 2017, doar de trei lucruri: prezența în lojă a lui Marcel Popescu, fost baschetbalist și director comercial la Institutul de Proiectări Miniere Craiova – președinte la U Craiova în 1991 și sosit pe San Siro tot cu aceeași funcție, prezența în clubul invitaților a lui Sorin Cîrțu, antrenor al campioanei din 1991 și prezența în templul din Milano a căpitanului din urmă cu 26 de ani, Emil Săndoi. În rest, poate doar Băluță a amintit de… Gheorghe Ciurea.
7. Apărarea vraiște și schimbarea lui Băluță. Când ai un italian pe bancă, așteptările în privința unei defensive precise, compatibile cu aspirațiile tale, sunt mari. CS U a marșat pe un bloc defensiv cu o statură impresionantă Kelic – Spahija – Perreira, un imperiu bine consolidat, însă Milanul lui „L’Aeroplaninno” a părut că lovește doar pentru a-și asigura un avantaj confortabil. Când lași mingea să sară în careul de 6 metri și marchezi adversarul ca la baschet, nu ai cum să nu fi răpus. Dacă nu știați, președinte la Craiova e omul care l-a adus în România pe unul dintre cei mai buni stoperi din istoria Ligii 1, Josh McKain. Actualii fundași centrali sunt doar niște siluete din carton în comparație cu fotbalistul australian. Iar când în echipă beneficiezi de aportul unui singur jucător care poate aduce varietate în joc sau lovește mingea cu capul dintre doi coloși, nu-l schimbi în minutul 65. Chiar dacă e mort-copt!
8. Cu ce rămâne CS U. Înfrângerea echipei lui Mangia nu e rușinoasă, însă jocul per ansamblu a scos în evidență o veche hibă a fotbalistului român. Dispariția încrederii în forțele proprii – 3 șuturi pe poartă tot meciul – și nevalorificarea situațiilor uriașe de a înscrie – Mitriță față-n față cu Donnaruma. Și cu reflexele unui portar, Calancea, care a limitat proporțiile scorului. „Am jucat de la egal la egal cu Milan. La ocazia lui Mitriță le-a tremurat sângele în vene”, a spus Marcel Popescu, imediat după meci, la Digisport. Speculați dumneavoastră!
9. Cea mai mare dezamăgire a serii de joi a fost eliminarea Astrei. După 0-0 în turul cu ucrainenii de la Oleksandria, echipa lui Edi Iordănescu a făcut un PR de nota 2 fotbalului românesc. Până în minutul 70, formația care anul trecut elimina West Ham din Europa League, n-a avut nicio ocazie în fașa gruprii care a terminat pe 5 anul trecut în campionatul din țara lui Șevcenko. Doar Alex Ioniță s-a mișcat mai mult și Dandea a amenințat poarta pe final. Dacă polonezul Polkzak n-ar fi comis faultul în careu, Astra ar fi putut împinge meciul spre loviturile de departajare. Concluzia îi aparține lui Edi Iordănescu: „Ne-am dorit foarte mult, dar am întâlnit un adversar mai puternic, mai proaspăt. Ne așteptam la astfel de joc. Am greșit la o fază, dar asta este, este final de drum, dar suntem o echipă în formare și avem nevoie de timp. Obiectivul principal este reformarea echipei, au plecat 17 jucători. Nu ne-a avantajat calendarul, dar remarc faptul că echipa a luptat și a dorit”, a declarat Iordănescu pentru TVR 2.
10. Viitorul lui Hagi a scos mingea din poartă de patru ori la Nicosia, în turul al treilea preliminar din Liga Campionilor, și va juca în play-off-ul pentru Europa League. Dinamo a încasat cu demnitate trei goluri, iar Milanul a scuturat plasa lui Calancea de două ori. Cel mai crud gol în cele 24 de ore de fotbal românesc jucat în Europa în sistemul 4-3-2-1 a fost cel primit de Astra. Calificarea echipei lui Nicolae Dică în play-off-ul Ligii Campionilor, după 4-1 cu Viktoria, rămăne singurul condiment care mai schimbă gustul sălciu lăsat de evoluția echipelor românești în cupele europene.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER