Naționala de rugby a României a bifat sâmbătă, la Buzău, încă o victorie în drumul spre Cupa Mondială din 2011. În penultima etapă a campaniei de recalificare pentru Noua Zeelandă, „stejarii” au învins Tunisia cu 56-13 (30-6) și se pregătesc pentru ultimul hop cu Uruguay (6 noiembrie – Montevideo și 22 noiembrie – București).
În dorința de promovare a rugby-ului în provincie, Buzăul a devenit sâmbătă seara un reper important în Ovalul românesc. Stadionul Gloria a lăsat la vestiar miuțele și a adus pe gazonul verde, tuns militărește, o ploaie de placaje și eseuri. Pâlcuri de oameni, fani ai rugby-ului sau doar curioși, au împânzit tribunele roș-albastre cu mult înainte de începerea partidei. „La semințe, ia puterea ursului!”, completează atmosfera Casandra, cea mai înfocată fană a echipei de fotbal din localitate, îndemnând lumea la bomboane agricole.
Momentul apariției celor două echipe de la vestiare declanșează primele aplauze. Un grup de fani de-ai lui Dănciulescu, după cum stă mărturie numele trecut pe câteva tricouri roșii purtate cu mândrie, se dezlănțuie: „Hai România! Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor!”. Cele șase glasuri răsună la unison și se mențin timp de vreo cinci minute, fluturând și un drapel de vreo doi metri. Privirile dezaprobatoare din jur nu îi deranjează, deși aplauzele care însoțesc șarjele lui Fercu sau Ciuntu îi derutează un pic. „Au înscris? De ce aplaudă aștia?!”, răsună în momentele în care își trag sufletul. Tunisia deschide scorul printr-o penalitate, și asta produce enervare în micuța galerie dinamovistă. „Rușine, rușine, rușine să vă fie!”, zboară cuvintele lor, fără destinație parcă. „Hai ai noștri, că sunteți mai frumoși!” Încet-încet, românii ies la joc, Dumbravă are o precizie de metronom și punctează din fiecare penalitate, 9-3. Drapelul flutură iarăși și câteva dintre atacurile „stejarilor” se pierd în cele trei culori: frânturi de pase, brațele lui Manta întinse pentru a da placaj, primii pași din eseul lui Dimofte. „Lăsați steagul jos, domnu’!”, răbufnește o voce cu câteva rânduri mai sus. „Așa se face galerie, doamnă, suntem fani adevărați. Joacă România, aveam steag, dăm cu el!”, răspunde nervos cel care ține drapelul. „Aici e rugby, nu e fotbal, nu așa ne încurajăm echipa!”, încearcă încă o dată vocea să îi arate calea. În ajutorul ei mai sar câteva voci și grupul de suporteri fotbaliști se liniștește brusc. „Hai România! Hai ai noștri, că sunteți mai frumoși ca ăștia!”, calmează Casandra ambele părți. Își lasă jos coșul cu semințe, suflă cu putere într-o vuvuzea reinventată, privește un pic meciul și se îndepărtează fluturând steagul ce îl poartă pe mână. Două sporturi, două discuții Prima parte s-a dus, 30-6, și România e tot mai aproape de Cupa Mondială. La pauză, discuțiile se leagă repede: ce va face Gloria anul acesta, ultimele transferuri ale echipei lui Nicolae Anton și pronosticuri legate de viitorul Brăneștiului în Liga I. Peste toate se strecoară timid fragmente despre felul în care Noua Zeelandă a mai bătut o dată Africa de Sud în TriNations, despre placajul dat de căpitanul All Blacks, Richie McCaw, la aripa sud-africană Bryan Habana.
Începutul reprizei a doua nu le mai dă emoții fanilor lui Dănciulescu. Obosiți de agitația din debut, cei șase stau prăbușiți în scaune și își fac vânt cu programul de meci. Nu mai vorbesc, doar scanează cu atenție fiecare acțiune. „Complicat mai e sportul ăsta. Vezi cum cad și nu au nimic? Și sunt și grași și slabi în echipă. Cum se poate?”, prinde contur nedumerirea lor. Pe teren, Ianuș, Calafeteanu și Petre duc la șapte numărul eseurilor. Scorul devine 56-13 și publicul îi răsplătește pe „stejari” cu aplauze care se mențin până la final. Băieții se felicită pe teren, iar în tribune se vorbește de partida, din toamnă, cu Uruguay. În primele rânduri, Casandra aplaudă și ea și anunță sec: „Brănești cu Mediaș, peste o săptămână, aici!”. Stadionul rămâne în urmă, iar România mai face un pas spre Noua Zeelandă. „Stejarii”, cu gândul la Grădinaru Meciul de la Buzău a stat sub semnul grelei pierderi ce a lovit rugby-ul românesc, prin dispariția tânărului jucător al Aradului, Alexandru Grădinaru, stins din viață la doar 19 ani. Patru dintre cei care l-au avut coleg și s-au regăsit în echipa care a întâlnit Tunisia, Stelian Burcea, Valentin Calafeteanu, Cătălin Fercu și Radu Băsălău au intrat pe teren purtând peste echipamentul de joc un tricou cu portretul lui Alexandru. În memoria acestuia, la începutul partidei s-a ținut un moment de reculegere, iar „stejarii” au jucat cu banderole negre pe braț.
> Au marcat: România – Fercu 1e, Dimofte 1e, Ianuș 1e, Calafeteanu 1e, Petre 1e, 1e de penalizare, Vlaicu 1e, 1t, Dumbravă 3lp, 5t, respectiv Souguir 1e; Chemseddine 2lp, 1t.
Care e cea mai bună extremă dreapta a lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER