Nimic nu o poate opri!

Vicecampioană europeană la bârnă, Anamaria Tămîrjan este speranța României la o medalie la individual compus la Mondialele de la Londra (12-18 octombire). Gimnastă completă de patru aparate, Ana impresionează prin grație și frumusețe.

În sala de la Izvorani antrenamentul de după-amiază a început de mult. Împărțite în patru grupe, fetele ascultă atent fiecare indicație a antrenorilor, iar concentrarea lor este măsurată în vibrația aparatelor, pe care trebuie să „deseneze” cât mai bine fiecare element. O copilă mărunțică își așteaptă rândul la masa de sărituri. Anamaria Tămîrjan. A doua gimnastă din Europa, la bârnă, cu greu poate fi distinsă de junioarele promovate în lotul mare.

 Primul vis

Zâmbește puțin, iar ochii mari, căprui cu care te privește întrebător sunt triști și parcă poartă, urmele tuturor luptelor pe care mignona de 18 ani le-a adus pentru a ajunge printre cele mai bune gimnaste ale actualei generații. Pentru că, în spatele unei povești de succes se împletesc mii de ore de muncă, de sacrificiu, de suferință și mai ales de durere. Ana știa toate aceste lucruri când a conștientizat că gimnastica nu mai era o joacă pentru ea. Cu un talent imens, muncitoare și abițioasă, sportiva legitimată la Petrolul Ploiești își trasa obiectivul visând să devină „campioană europeană, mondială și olimpică”, după cum mărturisește.

 Mai multă ambiție

Acum se pregătește pentru Mondialele de la Londra, unde vrea să se bată pentru medalie, pe patru aparate. „Locul 5 la individual compus la Europene m-a ambiționat. Știu că pot mai mult și vreau să arăt asta. Durerile acelea pe care le aveam la Milano nu mai sunt atât de puternice și asta îmi dă mai multe speranțe”, explică ea. Nu are palmaresul campioanei olimpice Sandra Izbașa, dar asta nu o împiedică pe ploieșteancă să lupte pentru a-și împlini visul. „Fără muncă nu poți face nimic. Anul acesta, după Europene am avut o perioadă nu prea bună și cu greu am reușit să mă regăsesc. Acum lucrez să îmi măresc nota de plecare la paralele, la bârnă o să-mi adaug o legare nouă, încerc să cresc la toate aparatele”, mărturisește ea. 

 Dureri la șoldul drept

Este detașată și pare să fi lăsat în urmă, accidentarea suferită la șold în urmă cu un an jumătate, din cauza căreia nu a putut lucra la potențialul maxim. Controlul făcut în urmă cu câteva luni, la Bologna a infirmat diagnosticul de fisură de femur. „Doctorii ne-au spus că există o fisură la  trohanterul mic (o tuberozitate a femurului), de aceea durerile nu sunt tot timpul, ci apar la anumite mișcări. Ne-au dat voie să lucrăm în continuare, cu grijă”, a explicat antrenorul Nicolae Forminte.

„Mai trebuie să lucrez, mai sunt trei luni în care trebuie să trag tare. Știu că va fi o luptă puternică pentru titlul pe patru aparate dar pentru asta vom merge acolo”
„După controlul din Italia, mi-a fost mai bine, m-am mai liniștit pentru că știam ce am. Situația s-a schimbat de atunci, îmi dau seama că pot continua fără probleme, însă mai e și un pic de teamă pentru că nu știi niciodată la ce să te aștepți”, Anamaria Tămîrjan

18 ani are Anamaria Tămîrjan

 Anul și accidentarea

Ana a ratat examenul de maturitate al junioratului, Europenele de la Volos din 2006. O accidentare la cot i-a ciobit un pic visul, dar nu a renunțat. Promovată la lotul mare în 2007, ea și-a câștigat un loc în echipa pentru Mondiale, la Stuttgart. Acolo însă s-a accidentat iarăși, dar la genunchi. Pauză, recuperare și de la capăt, pentru o nouă provocare: JO. Însă, înainte de a ajunge la Beijing, Ana a impresionat la CE unde a smuls bronzul la sol. Bucurie întreruptă de o altă accidentare, la șold, care a făcut ca în China să concureze, sub efectul analgezicelor pentru a diminua durerile.

 „A fost greu, pentru că de fiecare dată trebuie să o iei de la capăt. Parcă era un blestem, anul și accidentarea”, Anamaria Tămîrjan

 Dublu suport

Cu 15 minute mai mică decât Anamaria, Adriana, sora ei geamănă este cea care o susține și îi dă putere să continue.
Deși au pășit în același timp în sala de antrenamente de la Ploiești, pe când aveau cinci ani, apoi s-au pregătit împreună, alți 12 ani, întâi la lotul de la Onești, apoi la Deva, cele două surori au mers pe drumuri diferite. Forțată să renunțe la gimnastică din cauza unor probleme la coloană, Adriana trăiește acum emoțiile concursului doar prin sora sa, cu care de multe ori comunică telepatic. „De multe ori înainte de a începe un exercițiu simt că parcă este lângă mine, că pregătim împreună aparatul și ne concentrăm pe ce avem de făcut”,  spune medaliata cu argint la Europene. Ana însă recunoaște că a avut și de învățat din experiența mezinei: „Văd cât suferă că nu mai e în sală, că s-a depărtat de gimnastică și mă gândesc cât de dureros trebuie să fie să renunți la ceea ce îți place, pentru ceea ce trăiești”.

Medalii Anamaria Tămîrjan

2008:

Campionatul European – aur cu echipa

-Bronz la sol

-Jocurile Olimpice – bronz cu echipa

2009

Campionatul European-argint la bârnă