Bute știe rețeta revenirii!** Trei momente de cumpănă care anunță un come-back răsunător

În 18 ani de box, Lucian a mai trecut prin momente grele care l-au adus în pragul renunțării la sport. A știut să se scuture de incertitudini și să se întoarcă în ring mai puternic, mai motivat, așa cum promite și acum

Pe calea pugilistică a lui Bute nu a curs numai lapte și miere, mai ales în perioada când gălățeanul urca în ring echipat cu cască și maiou. După fiecare eșec, Lucian a avut însă puterea să se scuture de incertitudini și să revină mai puternic, mai motivat. Mister KO știe rețeta, testată cu succes de trei ori până acum, și promite să o aplice și acum, după înfrângerea dramatică de la Nottingham. ProSport rememorează momentele de cumpănă ale campionului român și revenirile sale spectaculoase.

1999: Dorel, ratarea JO și gândul retragerii

19 ani din viață își închiseseră bucla, iar pentru un adolescent din Pechea competiția celor cinci cercuri și îndepărtatul Sydney reprezentau o certificare a valorii. În meciul decisiv de selecție pentru Jocurile Olimpice, Bute intra în ring contra lui Dorel Simion, la Pitești. Doi pugiliști diferiți, firi opuse.

Ușa avionului spre Antipozi trebuia să se închidă în fața unuia dintre ei. Cel care a rămas să vadă competiția olimpică din fața televizorului a fost Lucian, deși mulți au spus că el merita victoria atunci. S-a retras ca într-o vizuină, acasă la Pechea, la adăpostul glasului părintesc al părinților Maricica și Ștefan. Exact ca acum. Casa din Pechea n-a fost punctul terminus al carierei sale, cum nu va fi nici acum…

2003: Thailanda, călăul kazah și KO-ul groaznic

Sfârșitul carierei la amatori avea să se producă în cea mai populară destinație turistică din Asia. Descoperirea tainelor muay-thaiul, influențele budhiste sau bucătăria thailandeză nu exercitau o atracție magnetică asupra campionului călit în sala lui Felix Păun. Mintea îi era stăpânită de un țel dublu: medalie și calificare la JO de la Atena. Până în sferturi s-a scuturat de pumnii adversarilor ca de niște scame, dar întâlnirea cu kazahul Evgheni Golovkin avea să-i ardă toate speranțele. Împins la un atac furibund din cauza modului în care au punctat arbitrii, Lucian a suferit un KO, primul și ultimul din cariera de la amatori, dar competiția din Thailanda îi deschidea noi perspective. A avut de discutat cu el însuși ore întregi, a analizat toate variantele și într-un final a cârmit spre profesioniști.

2008: Andrade, Calul troian și masajul

Pe 24 octombrie 2008, campionul gălățean urca o nouă treaptă pe scările succesului de la profesioniști. A doua pentru apărarea centurii. Mexicanul Librado Andrade îi arunca pe sub sombrero o privire scurtă, amenințătoare, care avea să-l încarce cu energie pe Lucian. De ce ar fi fost lipsit de vlagă campionul român? Menținem suspansul și revenim în ringul din Montreal. Pumnii trimiși timp de 11 reprize s-au transformat într-un somnifer pentru Andrade, borurile pălăriei i s-au întors ca un titirez, dar mexicanul a intrat pe picioare și-n ultima repriză. A marșat pe deviza totul sau nimic, iar o neatenție era să-l coste imens pe Lucian, care câștigase clar primele 11 reprize! Când cronometrul ațipise pe cifra 8, Bute a fost trimis la podea, arbitrul Marlon Wright l-a numărat, Librado, luat de val, nu s-a dus în colțul său, iar Lucian a pus într-o genuflexiune toată puterea sa! Gleznele, gambele și coapsele l-au ascultat, s-a ridicat și a câștigat meciul! Lanțul victoriilor ulterioare le cunoșteați cu toții. Și nu v-am rămas datori cu explicația lipsei sale de energie din acea perioadă. Apropiați ai pugilistului din Pechea au dezvăluit ulterior că unul dintre maseurii săi îi făcea un masaj mai ales pe centrii nervoși, soluție care îl epuiza pe Lucian. Când maseurul s-a îmbolnăvit, Lucian și-a recăpătat vigoarea și prospețimea fizică.

Cele trei exemple pe care vi le-am prezentat sunt definitorii pentru caracterul lui Lucian și vin ca un argument pentru cei care nu cred în vorbele pe care campionul din Pechea le repetă obsesiv: „Voi reveni și mai puternic!”.