„Călărețul singuratic” | Ali Carter se confesează: „Mintea umană este atât de complexă. Cred că, privind înapoi, pot spune că am reușit să mă întorc la vechiul ‘eu”, cel dinainte de a mă îmbolnăvi” | VIDEO INTERVIU

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Nu am fost în cea mai bună formă în acest sezon, dar simt că sezonul meu începe să ia o altă turnură acum. Sper să ajung bine la ultimele două-trei turnee, spre final de sezon„, spunea Ali Carter, la București, după o primă victorie-bliț la Romanian Snooker Masters, scor 4-0, în fața lui Mark Williams. La 38 de ani, dublu finalist la Campionat Mondial, Ali Carter își completează dansul alert de la o bilă la alta cu câte un zâmbet, se încruntă când mâna nu îl ascultă iar tacul scapă puțin de sub control bila albă.

Foto: Cezara Paraschiv

La București, în arena Circului Metropolitan București, și-a trecut în cont a doua semifinală a sezonului, după cea de la Campionatul Chinei. Este genul de jucător pe care nu te mai saturi privindu-l, un profesionist cu poveste emoționantă, care încă aruncă pentru o clipă o privire muștruluitoare atunci când în tribună lumea se foiește, își caută locul când nu ar trebui să o facă, ori lasă un telefon să sune aiurea. La antrenament, apare îmbrăcat sport, ca mai toți jucătorii de snooker, preferând blugii și o haină cu multe buzunare. Are mereu la îndemână telefonul, în care se pierde până în momentul în care este solicitat să interacționeze. Trăiește și interviurile, se implică, radiază, apoi le zâmbește și fanilor, chiar și la o sesiune de autografe care urmează unui meci pe care l-a pierdut. Are nevoie mai mult decât alți jucători, de momentele de intimitate și trebuie să mai spună și nu.

Vezi galeria foto
8 poze

Foto: Cezara Paraschiv

Ali Carter, aflat în prezent pe locul 11 în clasamentul mondial, a vorbit pentru ProSport, într-un interviu exclusiv, despre snooker și viață.

Rapid a intrat în vizorul FRF din cauza sumelor cheltuite: „Am investit prea mult!”

12:12

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, negociază pentru a deveni acționar la Liverpool

12:10

Foto: Cezara Paraschiv

Snooker-ul este despre liniște. Când nu mai ești la masă, cauți tot un loc liniștit, tăcere – sau simți că ai nevoie de puțină gălăgie în viața ta?
De fapt, fac asta. Trăiesc singur și îmi place să am locul și spațiul meu. Atunci când călătorești mult de unul singur și practici un sport individual… Îmi place să fie liniște. Este o remarcă bună din partea ta.

După toate prin câte ai trecut, s-a schimbat felul în care privești snookerul, de-a lungul anilor?
Cred că da, atunci când am răzbit și am ajuns de partea cealaltă. Dar uităm că mintea umană este atât de complexă și cred că, privind înapoi, pot spune că am reușit să mă întorc la vechiul ‘eu”, cel dinainte de a mă îmbolnăvi. Mintea încearcă să uite trauma, cât poate de bine. Evident, ea rămâne acolo. Mi-a schimbat perspectiva asupra anumitor lucruri, cu siguranță simt că încerc să mă bucur mult mai mult de viață, dar tot mă stresez din pricina unui lucru sau a altuia – să spun pe puțin.

Foto: Cezara Paraschiv

Sunt zile în care nu poți juca, pentru că nu te simți bine?
Da, sunt zile în care nu mă simt bine, în special din cauza bolii Chron. Am avut câteva săptămâni destul de grele, dar acum, aici, mă simt destul de bine. O iau încet, mă odihnesc mult și sper că voi continua să mă simt bine pentru finalul turneului.

Snookerul este unul dintre acele sporturi în care nu se vorbește prea mult despre antrenori. Este corect?
Cred că mulți dintre jucători au antrenori. Alții nu au – eu, unul, nu am. Cred că în cazul meu este mai mult o problemă de mental decât una de natură tehnică, pentru a avea un antrenor. Dar sunt oameni care fac lucruri deosebite, precum Terry Griffiths, Chris Henry – care se ocupă mai mult de partea mentală. Cred că fiecare jucător încearcă o dată – uneori funcționează, alterori nu. Este unul dintre acele lucruri cu care te acomodezi – dacă ai rezultate imediat, atunci capeți încredere în persoana respectivă și mergi mai departe. Dar, eu sunt un ‘Călăreț Singuratic”.

Foto: Cezara Paraschiv

Ai trucurile tale, prin care să rămâi concentrat în timpul jocului și la antrenament?
Nu chiar. Depinde cum te descurci. Uneori, te dai jos din pat pe partea greșită și nu vrei să fii acolo. Așa e viața și snookerul este foarte complicat dacă te simți așa, este greu să rupi tiparul. Dacă te simți așa, trebuie să accepți și să încasezi. Dar, alte ori – este o zi bună. Fiecare zi este diferită și trebuie să o iei ca atare.

Ești ‘Căpitanul”. Când ai fost sus ultima dată…?
Să zbor? Nu cu mult timp în urmă. Câteva săptămâni. Vremea a fost foarte proastă în Regat, foarte multă zăpadă, pistele sunt foarte ude și pline de noroi – pentru că eu decolez de pe o pistă cu iarbă. Dar, abia aștept zilele senine și sper că voi zbura mult mai mult în timpul verii.

Foto: Cezara Paraschiv