Titi Aur investeşte 12 milioane de euro într-un autodrom lângă Bucureşti

30 iun 2014 31243 afişări Comentează şi tu Sportbiz
Titi Aur investeşte 12 milioane de euro într-un autodrom lângă Bucureşti 2 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/29446/12818090/2/5906259-mediafax-foto-balazs-attila11111111.jpg

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marţi, împreună cu Ziarul Financiar.

Fostul campion naţional de raliuri a accesat fonduri europene care acoperă 70% din investiţie. Autodromul care va fi construit lângă Bucureşti se va întinde pe 12,5 hectare, iar circuitul propriu-zis va avea 1,2 kilometri de asfalt şi 1,2 kilometri de macadam. Acolo se vor desfăşura cursurile Şcolii de Conducere Defensivă şi Pilotaj Titi Aur

Majoritatea sportivilor aleg ca la finalul carierei să rămână în domeniul în care au performat şi, dacă este cazul, să transmită mai departe din experienţa acumulată. De puţine ori însă există şi situaţii în care totul se poate transforma într-o afacere de succes. Este şi cazul lui Constantin „Titi“ Aur, care la 50 de ani este indiscutabil cel mai cunoscut nume în ceea ce priveşte motorsportul românesc de după Revoluţie. Bârlădeanul se ocupă începând cu 2007 de Şcoala de Conducere Defensivă şi Pilotaj Titi Aur. Afacerea se adresează atât persoanelor fizice, cât şi companiilor care aleg să îşi instruiască şoferii pentru evitarea accidentelor rutiere, pentru reducerea costurilor cu combustibilul şi a celor legate de întreţinerea maşinilor din flotă. Startul a fost, conform mărturisirilor lui Titi Aur, unul anevoios.

"Când am început să merg la curse, eram student la Iaşi, vedeam că sunt lucruri pe care nu le fac bine. Nu aveai de unde să înveţi atunci, nu existau şcoli, nu erau nici informaţii transmise «din gură în gură», toată lumea îşi ţinea secrete informaţiile legate de pilotaj. Ca să pot să mă perfecţionez, am luat hotărârea să fug din ţară şi în 1987 am ajuns în Italia. Ei se aşteptau să dau motive politice pentru care am părăsit ilegal România, eu le-am spus că am fugit ca să „mă dau la curse". Am mai fugit şi din Italia, în martie 1988 am ajuns în Paris, în Franţa. Cu primii bani am urmat cursurile şcolii de pilotaj Cergy-Pontoise, acolo am primit informaţiile de bază despre condus. În ianuarie 1990 am venit în România, iar din martie am început să particip în Campionatul Naţional cu un Peugeot 205 şi cu maşină de asistenţă. Am început să îi învăţ şi pe cei tineri, iar cei care au ţinut cont de ceea ce le spuneam eu sunt Bogdan Marişca, Daniel Ungur, George Morar, Horaţiu Szabo sau Dan Gîrtofan, actuali campioni sau actori principali în Campionat. Era o „şcoală neoficială“ de pilotaj ceea ce făceam eu atunci. În 1999 a avut loc primul eveniment care m-a dus spre ideea de conducere defensivă. Devenisem un pilot cunoscut, mass-media ştia de mine, iar compania Philip Morris a avut ca politică executarea de cursuri de conducere defensivă cu personalul lor. M-au solicitat pe mine pentru treaba asta, însă recunosc că la început erau mai mult cursuri de pilotaj, în zona asta de cum să stăpâneşti maşina la limită. Angajaţilor le plăcea, dar conducerii companiei nu. Trebuia să îi învăţ cum să nu ajungă la limită", spune Titi Aur.

Conducerea defensivă ca idee de afacere

Începând cu 1999, în strategiile companiilor cu flote mari de maşini intrase obligativitatea instruirii şoferilor în conducerea defensivă. Însă Titi Aur nu şi-a abandonat complet activitatea sportivă pentru a se dedica business-ului, aşa că şi-a adus ajutoare. „Bebe Niculescu şi Silviu Moraru, doi colegi, au venit şi m-au susţinut. Ei făceau cursurile de conducere defensivă, iar eu m-am ţinut de motorsport. Asta s-a întâmplat până în 2007, atunci când am înfiinţat o şcoală de pilotaj oficială. Cererea era din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte conducerea defensivă, am făcut simulatoare, unele chiar unice în lume“. Fostul pilot vorbeşte despre simulatorul de tamponare, simulatorul de răsturnare şi simulatorul de derapaj. Acesta din urmă este o invenţie proprie, după cum explică Titi Aur. „Aveam cursanţi care nu mergeau atât de tare încât să ajungă să derapeze pe macadam, aşa că am inventat maşina cu două volane. Volanul din dreapta (n.r. – cel al instructorului) virează roţile din spate, deci instructorul poate provoca derapaj la 5-10 km/h. Astfel, derapajul poate fi ţinut oricât de mult“. Dezvoltarea afacerii la nivel naţional a făcut ca şcoala lui Titi Aur să beneficieze şi de un centru mobil. „Marile companii au şoferi în ţară, cheltuiau cu transportul lor, cu scoaterea lor din producţie pentru a-i aduce la noi“, explică fostul pilot inovaţia, un TIR în care se pot transporta oriunde multe dintre simulatoarele descrise mai sus.

Cifră de afaceri de 683.000 de euro în 2013, profit de 128.000 de euro

Şcoala de Conducere Defensivă şi Pilotaj Titi Aur a ajuns o afacere profitabilă, spune cel care a înfiinţat-o. Din 2009 şi până în prezent, aici au fost şcoliţi peste 24.000 de oameni, 150 de companii din România apelând la serviciile acesteia pentru a-şi instrui şoferii. "Activele societăţii sunt undeva la 600.000 de euro, cifra fiind atât de mică pentru că eu şi cu echipa mea am construit multe dintre simulatoarele pe care le folosim, evident la preţuri mult mai mici decât dacă le-am fi cumpărat". Totuşi, proiectul major al lui Titi Aur este construirea unui autodrom lângă Bucureşti, lucru sinonim cu ducerea afacerii la un nivel superior. "Am beneficiat de fonduri europene pentru 70% din valoarea investiţiei de aproape 12 milioane de euro, am avut şi ajutorul BCR pentru o parte din bani. Şantierul se va desfăşura pe 12,5 hectare de teren, construcţia care va începe luna aceasta se va întinde pe 3.000 de metri pătraţi. Vom avea săli de clasă, săli pentru simulatoare, restaurant, zonă administrativă, dar şi poligoane. Vor fi 8 simulatoare pe teren, o zonă de acvaplanare, o zonă cu aderenţe diferite, cu evitare de obstacole, o zonă de macadam. Teoretic, până pe 23 martie, totul va trebui să fie funcţional. Asta o să fie adevărata investiţie, primul autodrom din Europa de Est şi, zic eu, cel mai bine dotat din lume", spune pilotul. Compania Titi Aur SRL, cea care administrează Şcoala de Conducere Defensivă şi Pilotaj, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 683.000 de euro şi un profit net de 128.000 de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Şcoala a avut, în medie, 10 angajaţi în 2013, potrivit aceleiaşi surse.

Studiu de caz: Petrom investeşte 400.000 de euro pe an în instruirea şoferilor

Afacerea lui Titi Aur a prosperat datorită recomandărilor bune primite, de-a lungul timpului, din partea companiilor cu care a colaborat "Vă dau un exemplu concret. Petrom a avut până acum 9.000 de cursanţi şi am plecat din anul 2007, atunci când au avut 8 morţi şi 12 răniţi în accidente de circulaţie între şoferi. Compania a pierdut contravaloarea cursurilor, cam 400.000 de euro pe an, dar când a tras linie a ajuns la zero morţi, zero răniţi, în ultimul an au avut 1,7 milioane de euro economii din combustibil, au avut 900.000 de euro reduceri la asigurări pentru că au redus accidentele, au redus costurile de mentenanţă a flotei", spune Titi Aur.

"Toate companiile mari care au lucrat cu noi ne-au dat scrisori de recomandare cu care am câştigat şi alte licitaţii. Am primit astfel de aprecieri de la Petrom, de la Pepsi, de la MSD. Este o afacere profitabilă pentru mine, însă sunt la limita de jos a profitului. Am mers pe varianta de a lua puţini bani de la mulţi, noi luăm 120 de euro plus TVA pentru fiecare cursant", spune fostul pilot român.



750 de lei costă fiecare dintre cele două cursuri de conducere defensivă la Şcoala lui Titi Aur

  • DESCRIEREA CURSURILOR
  • Pentru persoane fizice:
  • Conducere defensivă, nivelul 1 – 750 lei
  • reprezintă suportul teoretic şi practic pentru perfecţionarea stilului dumneavoastră de conducere cu scopul de a preveni evenimentele rutiere
  • Conducere defensivă, nivelul 2 – 750 lei
  • reprezintă instrumentul pentru o deplasare fluentă, economică şi eficientă. Recomandat la 6-12 luni după absolvirea primului nivel
  • Curs de pilotaj – 5400 lei
  • - adresat celor care îşi doresc o carieră de pilot sau copilot, dar şi celor care îşi doresc să descopere arta de a conduce sportiv
  • Pentru companii:
  • Conducere defensivă, nivelul 1
  • Conducere defensivă, nivelul 2
  • Conducere egologică
  • structurat în două variante: curs de conducere ecologică sau curs de conducere egologică cu noţiuni de conducere defensivă
  • Teambuilding
  • poate varia de la o experienţă de conducere în siguranţă în diferite situaţii limită şi până la cursuri de motorsport

A conduce înseamnă să te deplasezi fără să ajungi la limită, dacă ajungi acolo înseamnă că ai greşit. A pilota presupune deplasarea, dar de fiecare dată la limită. Un mort în accident de circulaţie este evaluat în SUA ca pierdere socială de 150.000 de dolari. În Europa la 80.000 de euro. În România nu ştie nimeni, nu s-au obosit să calculeze. Un mort în accident de circulaţie este evaluat în SUA ca pierdere socială de 150.000 de dolari. În Europa la 80.000 de euro. În România nu ştie nimeni, nu s-au obosit să calculeze
Titi Aur, fost campion naţional de raliuri

Ungaria şi-a completat colecţia de evenimente motorsport de la Hungaroring cu DTM

Eforturile lui Titi Aur şi ale celorlalţi foşti piloţi români care încearcă să îşi dezvolte şcolile de pilotaj sau de condus defensiv sunt îngreunate de faptul că România este una dintre puţinele ţări din Europa care nu are niciun circuit de viteză. ProSport a vizitat Hungaroring la începutul lunii iunie, cu ocazia organizării în Ungaria a unei etape de DTM (Deutsche Tourenwagen Masters), campionatul german de turisme, competiţie care a revenit pe acest circuit după 26 de ani. Cursa câştigată în ultimele două sezoane la constructori de BMW a avut un învingător tot de la team-ul bavarez. Marco Wittman, de la BMW Team RMG a câştigat etapa maghiară şi conduce clasamentul general după primele trei etape într-o competiţie în care BMW-ul M4 DTM şi-a arătat, până acum, superioritatea în faţa Audi şi Mercedes.

Intrarea României pe harta motorsportului mondial ar fi facilitată, crede Titi Aur, de construirea unui circuit în ţară. „Nu ne-ar trebui doar un singur circuit, ci mai multe. Nici ceea ce fac eu nu va fi un circuit, va avea doar 1,2 kilometri de asfalt şi 1,2 kilometri de macadam, dar nu va fi un circuit de viteză. Nu-mi permit, ar fi foarte scump, ar trebui să fie o politică de stat în sensul ăsta“, spune Titi Aur. Ungaria are zeci de circuite, Hungaroring fiind cel mai cunoscut, vecinii bulgari au şi ei o serie de circuite, însă România nu. De ce ar fi nevoie de o astfel de construcţie? „În primul rând pentru a face pregătire în conducere defensivă, în conducere sportivă. Desigur, un circuit poate să fie şi locul unde se poate descărca adrenalina, cei care au maşini puternice se pot duce acolo pentru a-şi testa limitele şi astfel scăpăm de cursele ilegale de pe străzi“, crede Titi Aur. Ungurii au reuşit ca, pe lângă DTM, să organizeze pe circuitul de lângă Budapesta şi alte competiţii de renume la nivel internaţional precum WTCC, International GT Open, Campionatul Alpe Adria la motociclism, World Series by Renault şi, fireşte, etapa de Formula 1 din luna iulie.

Am câştigat ultima cursă din 2013 cu modelul M3 şi am început noul sezon din DTM cu o victorie a modelului M4. Revenirea DTM la Hungaroring a fost de bun augur pentru BMW
Jens Marquardt, director BMW Motorsport

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.