Într-o perioadă în care cei mai talentați tineri fotbaliști de oriunde nu se gândesc decât la modalitatea cea mai rapidă prin care pot prinde un transfer la o echipă importantă, există și jucători cărora talentul le poate aduce necazuri și le poate pune chiar viața în pericol.
Este cazul lui Mahmoud Sarsak, un palestinian promițător, care și-a văzut ascensiunea frântă de intervenția forțelor militare israeliene, care au vrut să evite eventualitatea în care acesta va deveni un mare fotbalist, care ulterior să își imprime pe corp mesaje pro-Palestiniene, pe care să le promoveze în întreaga lume. Sarsak, cel mai tânăr debutant în Liga Palestiniană, la numai 14 ani, a fost arestat în 2009 și eliberat abia în iulie 2012, timp în care a suportat mai multe torturi, la care a replicat doar printr-o grevă a foamei, ținută timp de 96 de zile. El nu și-a mai revenit niciodată după acea perioadă, dar a găsit puterea de a vorbi despre trauma suferită, într-un interviu publicat de site-ul vice.com.
„În 2009 și 2012, Israel a distrus niște stadioane de fotbal. Cred că vor să împiedice Palestina să-și arate o latură pozitivă și să se integreze în comunitatea internațională. Avem puține resurse și e periculos ca oamenii să se adune la un loc, mai ales în Gaza. Totuși, palestinienii sunt fani devotați ai fotbalului – merg oricum la meciuri și la antrenamente. Palestinienii mai sunt înnebuniți și după liga spaniolă. Unii susțin Barcelona, alții Real Madrid.
„A fost o chestie foarte bizară arestarea mea. Am obținut un contract cu echipa națională de pe Malul de Vest. Am cerut Israelului hârtiile de care aveam nevoie și le-am primit. Eram la punctul de control final, în nordul fâșiei Gaza, la Fort Erez, când am fost chemat într-un birou pentru investigații. În urma întâlnirii, au hotărât să mă transfere la închisoarea Ashkelon pentru mai multe investigații. Am fost reținut timp de 45 de zile fără să mi se spună de ce sunt acuzat, am fost umilit și torturat. N-au putut scoate nimic de la mine. Până la urmă au venit cu acuzația că eram un „Combatant Ilegal”.
Legea Combatantului Ilegal e o lege israeliană care se aplică non-palestinienilor. De exemplu, libanezii care sunt prinși în Israel sau la graniță pot fi declarați Combatanți Ilegali. Am fost șocat să văd în închisoare o grămadă de oameni cu diplome și fotbaliști profesioniști – tot locul era plin de palestinieni talentați. Cred că e politica Israelului să împiedice talentul palestinian să strălucească și să arate lumii o față civilizată”.
Sarsak a povestit și metodele de tortură pe care israelienii le-au aplicat împotriva sa pentru a-l determina să recunoască fapte pe care nu le comisese.
„Folosesc tehnici diferite pentru fiecare. Pe mine m-au interogat zile în șir și nu m-au lăsat să dorm. O sesiune a durat 14 ore încontinuu, după care m-au legat de un scaun într-o încăpere cu muzică foarte tare ca să nu pot dormi. Apoi o luau de la capăt. Uneori mă legau de scaun și transformau camera în frigider. Țineau camera la minus 12, minus 15 grade timp de jumătate de oră. După ce aproape îmi pierdeam cunoștința, mă duceau la spital, mă trezeau și începeau iar cu interogatoriul. Voiau să recunosc ceva ce n-am făcut, ca să își poată justifica gestul pe plan național și internațional”.
Mahmoud a explicat și de ce a fost aproape nevoit să renunțe la visul de a performa în fotbal, dar a mărturisit că își va mai da o șansă:
„Mi-am pierdut jumătate din greutate și mi-am afectat puternic mușchii. Era cât pe ce să mor în timpul grevei. Când am ieșit, am simțit că m-am născut din nou. Am fost atât de fericit să-mi văd familia din nou. În același timp, am fost trist să-mi las frații din închisoare să sufere în continuare. Mi s-au răpit trei ani din viață. Am fost în închisoare între vârstele de 21 și 24 de ani – cei mai buni ani din viața unui fotbalist, când ești tânăr și agil. Am fost afectat atât pe plan fizic, cât și pe plan psihologic. După închisoare, mi-a luat opt luni să redevin apt de exerciții fizice. Nu mi-am pierdut speranța. Voi continua antrenamentele și sper să îmi pot continua și cariera”.
AICI AVEȚI TOT INTERVIUL!
Greva foamei a atras atenția tuturor pe plan național și internațional. FIFA și UEFA au început să pună presiune. Personalități importante din lumea fotbalului precum Eric Cantona, Abou Diaby, Frédéric Kanouté și Lilian Thuram s-au implicat într-o campanie internațională de strângere de semnături pentru o petiție care cerea eliberarea mea Mahmoud Sarsak
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER