De ce sportivii care obțin medalii devin mai înalți și mai grei decât media obișnuită, de ce atleții negri obțin rezultate mai bune decât cei albi sau de ce medaliile la natație sunt câștigate de sportivii albi?…Sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le-au pus iubitorii sportului de-a lungul timpului. La toate acestea a găsit răspuns un fost baschetbalist de performanță, românul Adrian Bejan, care este cotat acum între primii 100 de cercetători ai lumii după numărul de citări. Bejan, care cu mândrie spune că este român, a explicat evoluția contrastantă în sport dintre albi și negri, utilizând legile locomoției, teoria lui stârnind multe controverse, unele chiar rasiale.
1. De ce sportivii care câștigă devin mai înalți și mai grei? Este necesar să fie introduse categorii de greutate la diverse discipline sportive? – În ultimii 100 de ani, media de înălțime a înotătorilor a crescut cu 11,4 cm; – în ultimul secol, media de înălțime a alergătorilor de 100 m plat a crescut cu 16,2 cm; – în tot această perioadă, media de înălțime a oamenilor a crescut doar cu aproape 5 cm.
Bejan a observat că viețuitoarele mai mari obțin timpi mai buni la viteză, indiferent dacă acestea sunt zburătoare, alergătoare sau înotătoare. Inginerii Adrian Bejan și Jordan Charles de la Universitatea Duke (Carolina de Nord) au analizat înălțimea și greutatea atleților și înotătorilor din ultimii 100 de ani. Ei au constatat că, în ultima sută de ani, timpii la viteză s-au îmbunătățit, însă, în același timp, au crescut și înălțimea și masa musculară.
Bejan și Charles au ajuns la concluzia că media înotătorilor a crescut cu 11,4 centimetri, în timp ce în ultimul secol media alergătorilor de 100 metri plat a crescut cu 16,2 centimetri. În aceeași perioadă, media de înălțime a oamenilor a crescut doar cu aproape cinci centimetri. Cei doi cercetători au concluzionat că performanțele sportivilor sunt direct proporționale cu înălțimea și greutatea și, cu cât aceștia sunt mai grei și mai înalți, cu atât rezultatele sunt mai bune. „Tendința observată de analiza noastră sugerează că recordurile de viteză vor continua să aparțină sportivilor mai înalți și mai grei”, a declarat Charles. Mai mult decât atât, cercetătorii susțin că acest model de creștere poate fi prezis cu ajutorul teoriei constructale, o teorie care explică printre altele forma și dimensiunile construcțiilor naturale nevii (formarea bazinelor râurilor, forme de relief), cât și vii.
Analiza lui Bejan a plecat de la definiția legii constructale, care spune că, pentru ca un sistem macroscopic de mărime finită să supraviețuiască în timp, configurația sa trebuie să evolueze astfel încât să ofere cel mai bun acces pentru curenții care curg prin el. Aceasta se referă la un fenomen universal din natură: generarea configurațiilor de curgere. Atât prin organismele vii, cât și prin structurile fizice neînsuflețite circulă felurite fluide: apă, aer, sevă, sânge, fluxuri electrice și calorice. În tranzitul lor, fluidele au tendința de a curge mai ușor, pe căi de mai mare acces. Potrivit lui Bejan, animalele mai mari trebuie să se miște mai rapid decât cele mici. Folosind aceste date, cercetătorii pot descoperi care era viteza la alergare în Antichitate, de exemplu. Autorii sugerează că ar putea fi necesară introducerea de diferențieri pe categorii de greutate în probele de natație, precum cele din box, lupte și haltere.
2. Olandezii, nevoiți să modifice ușile!! În ultimii 150 de ani, olandezii au evoluat de la unul dintre popoarele cu cea mai mică talie din Europa la unul cu cea mai ridicată din lume. Acum, înălțimea medie a bărbaților olandezi este de 185,5 cm, iar a femeilor de 170cm. Potrivit unor studii, creșterea în înălțime a populației olandeze s-a produs începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu instaurarea democrației liberale și cu sporirea prosperității oamenilor. Printre explicațiile acestui proces se numără dieta bogată în proteine a olandezilor, nivelul de trai ridicat și sistemul sanitar foarte bun. Din acest motiv, studiile arată că olandezii au fost nevoiți să modifice dimensiunile ușilor la case. În contrast, populația Americii, la un moment dat cu peste 7 cm mai înaltă decât media olandeză, nu a mai crescut în înălțime în ultimii 25 de ani.
3. Supremația negrilor Dacă la ediția din 1996 a Jocurilor Olimpice de la Atlanta, canadianul de origine jamaicană, Donovan Bailey (1,84 m, 82 de kg) ducea recordul mondial la 100 metri plat la 9,84 secunde, trei ediții mai târziu, la Beijing 2008, jamaicanul Usain Bolt (1,95 m, 94 de kg) ducea recordul mondial la 9,69 secunde. La ediția Campionatelor Mondiale din Berlin din 2009, Bolt cobora cea mai bună performanță din istorie la 9,58 secunde. De asemenea, toată finala olimpică din Beijing în proba de 100 metri plat a fost formată din bărbați de culoare: Bolt (Jamaica), Thompson (Trinidad Tobago), Dix (SUA), Martina (Antilele Olandeze), Powell (Jamaica), Frater (Jamaica), Burns (Trinidad Tobago) și Patton (SUA).
4. Ombilicul face diferența în atletism și natație Bejan a descoperit că performanțele obținute de albi sau de negri în diferite discipline sportive țin de ombilic, centrul de gravitație al corpului. Ombilicul reprezintă secretul dominației persoanelor de culoare în cursele de atletism și a persoanelor albe în natație. Bejan a ajuns la concluzia că poziția ombilicului face diferența între doi atleți sau doi înotători de aceeași înălțime, unul de culoare și unul alb, dacă sunt comparați. „Astfel, în fiziologia sportivilor de origine vest-africană, centrul de gravitate al corpului este mai sus decât cel al concurenților lor de origine europeană, ceea ce le oferă un avantaj la sprint”, a spus Bejan. Însă în piscină, persoanele albe au avantajul unui tors mai lung decât cel al persoanelor de culoare, ceea ce arată că ombilicul lor este mai jos. „Înotul este arta de a trece pe valul pe care îl face înotătorul. Cel care face un val mai mare avansează mai repede și, cu cât torsul său este mai lung, cu atât valul este important. Europenii au un tors, în medie, cu trei procente mai lung decât cel al persoanelor de culoare, ceea ce le conferă un avantaj de viteză de 1,5 la sută într-o piscină”, a menționat Bejan. Asiaticii au torsul la fel de lung ca europenii, însă sunt mai mici, pierzând astfel acest avantaj de viteză.
Proiecte pentru US Air Force
Bejan a obținut câteva proiecte importante și de unul singur, două dintre ele fiind pentru US Air Force, iar ideea cu teoria constructală a ajuns pe masa Guvernului SUA, pentru a i se găsi aplicabilitate în domenii de interes național.
El este „apostolul” Teoriei Constructale, francezii, care au spus despre ea «că descrie inteligența naturii», punând-o primii în aplicare. Teoria constructală se bazează pe principiul potrivit căruia toate lucrurile de pe planetă curg, tinzând spre perfecțiune. Teoria este folosită în Occident la construirea cartierelor rezidențiale, amenajarea fluviilor sau fluidizarea traficului urban. Publicația „Science et Vie” l-a elogiat pe român pentru teoria constructală pe care a intitulat-o „cheia formelor perfecte din Univers”.
Părinții, hărțuiți de Securitate Adrian Bejan era în 1969 student olimpic la Politehnica Galati, când a plecat cu bursă la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Părinții lui, ambii intelectuali, pe care nu a mai apucat să-i vadă de atunci, au fost hărțuiți de către Securitate, deoarece el a refuzat să se întoarcă în țară. „Ceaușescu era la putere, iar tatăl meu a fost destul de deștept să plece. De fapt, părinții lui l-au făcut să plece, iar asta a însemnat foarte mult ca el să-și urmeze visurile, chiar dacă opresiunile regimului comunist i-au împiedicat să fie împreună din nou vreodată”, ne spune fiul lui, William Bejan.
9,58 e recordul mondial la 100m stabilit de Usain Bolt (august 2009, Berlin). În România, cel mai bun timp al ultimului deceniu l-a scos Florin Suciu (10,24, iulie 2007)
publicat de Romeo CHIRIAC, Andrei MAZURCHIEVICI
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER